Era petrecerea de Crăciun, casa era plină de prieteni și eu nu dădeam nicidecum de niciunul din frații Brown. Eram singură între atâția oameni necunoscuți.
În ultimele două luni, Lucas a fost lipit de noi mai ceva ca un magnet, dacă eu cu William mergeam în cameră el ne urma. Nu am avut deloc vreun moment intim. William e tot mai grijuliu și iubitor. Deși tot nu suntem un cuplu și asta deja devine enervant. De ce să-i ofer săruturile mele cât timp el nu e iubitul meu?
Cu mafia tatei am făcut pace. Acum nu mă mai aflu în pericol în orice secundă. Nu mai sunt vânată.
Puteam spune cu mâna pe inimă că mă simt...fericită. După atâta timp de ghinion, a răsărit soarele și pe strada mea.
Dragostea mea pentru William crește pe fiecare moment, și dacă nu mă cere de iubită în curând, o voi face eu. O să îl oblig, dacă nu vrea. Dar sigur va vrea, asta dacă nu vrea să o pățească.
William a spus că are o surpriză pentru mine în această seară, m-a făcut al naibii de curioasă și tot amână momentul potrivit.
Din întâmplare arunc ochii spre ușă și tocmai crețul cu brunetul își fac prezența, de parcă nu ei ar fi gazdele.
Merg spre ei și mă uit urât la amândoi.
— Pe unde naiba umblați? Vă caut de două ore! îi cert și ei rămân tăcuți
După un moment de liniște, William vorbise:
— E momentul pentru surpriza ta micuțo. spuse și eu zâmbesc, emoțiile crescând în mine
A făcut un pas în față, ajungând la câțiva centimetri depărtare de mine. Era oarecum...speriat și emoționat. Respira adânc și îmi venea să chicotesc, de ce e așa de greu?
— Ascultă...știu că sunt un prost. Și te rănesc fără să îmi dau seama, apoi mă întreb de ce plângi. Știu că sunt un nebun, la propriu, și te fac să suferi. Și nu știu dacă tu ști, dar jumătate din nebunia mea provine din dragostea pe care ți-o port. De fiecare dată când mă trezesc lângă tine și îți zăresc ochii albaștri, de fiecare dată când mă îmbrățișezi sau de fiecare dată când glumim și ne prostim împreună mă faci să mă simt un om normal. M-ai schimbat și cred că oricine ar putea observa asta. Și vreau să îmi ierți toate greșelile și tâmpeniile care le-am făcut. Eu te iubesc. Și tu mă iubești. Ceea ce vreau să spun e că...vrei să fii iubita mea?
Lacrimile se înmulțeau cu fiecare cuvânt rostit de William, emoțiile și fluturașii se amplificau în fiecare moment. În sfârșit se întâmpla, mă pot numi oficial iubita lui William Brown, bărbatul cu părul creți și ochii verzi care mi-au răpit inima.
— Da! strig tare încât am atras atenția câtorva persoane
Am sărit în brațele lui William strângându-l puternic, îl...iubeam, mult de tot.
Lucas care era atent la toată scena noastră începu să bată puternic din palme. M-am uitat la el, și își duse un deget la ochi ștergându-și "lacrima" imaginară.
— Ce repede cresc. spuse cu o voce stupidă
— Sunt mai mare ca tine fraiere, și mai frumos, de aceea am iubită și tu nu. spuse William și chicotesc subtil
— Dar cine a spus că eu nu am o iubită?
Imediat la brațul lui apăru Tamara, micuța blondă care acum câteva luni a sărit pe William într-un fel ciudat. Sincer le stătea bine împreună, se potriveau, plus că se cunosc de mici și asta îi ajută în relație. Mie mi se părea încă de mult că între ei e o scânteie.
— Vă stă bine. îi complimentez și William își dă ochii peste cap
Încă eram cu brațele în jurul lui William, cu urechea lipită de pieptul lui, ascultându-i bătăile inimii, care băteau pentru mine, bine, asta sună cam narcisist dat totuși dulce.
— Același lucru spun și despre voi. spuse Tamara și zâmbesc, văzând cum și Lucas își dă ochi peste cap
Sunt frați, se observă de la o poștă că William cu Lucas sunt frați.
— Iubita mea. îmi șoptește William ca apoi să mă sărute pe frunte
— Iubitul meu.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.