Little black lies [Zayn Malik]

Capitolul 2

Ma simt ciudat. El este aici, il pot privi in ochi, dar habar nu am cine este. Ce l-a facut sa vina tocmai la mine?

-Ce zici daca am merge la mine, iubire? Aici sunt prea multe persoane in jur si nu ne putem desfasura conversatia asa cum trebuie, imi propune el zambind pervers.

-De ce as face asta? Il intreb dezlipindu-mi corpul de al sau.

-Pentru ca vrei exact ceea ce vreau si eu, papusa, spune increzator.

-Si de unde stii tu ca vreau acelasi lucru ca si tine? In locul tau nu as fi asa de sigura, incerc eu sa-l fac sa fie mai putin sigur pe sine, dar fara efect.

-Te simt, nu trebuie sa te ascunzi de asta.

-Nu e de ajuns doar sa simti, cel putin nu si cu mine, ii dau eu replica cu o tonalitate destul de dura, dar se pare ca el ocoleste acest subiect.

-Intrebarea inca ramane valabila, chicoteste.

-Daca o sa ma violezi? Spun eu pe un ton amuzat si totodata ironic.

-Nu ti-as face asta daca nu ai vrea, imi raspunde el scurt si la obiect.

Zambesc. Ce pervers! , se mira constiinta mea.

-Sa spunem ca o sa fac o exceptie in seara asta.

-Dupa tine, spune aratandu-mi calea spre iesire.

Inca incerc sa ii descopar fata, dar intunericul nu este de partea mea. Ma conduce spre parcarea clubului unde se afla un Range Rover negru.

Drumul nu a fost foarte lung, din cate mi s-a parut. Poate ca am citit nenumaratele mesaje ale lui Chris in care ma tot intreba unde sunt sau daca am plecat. Vreau sa-l enervez asa ca nu o sa-i raspund, in plus nici nu am de ce. Nu e mama sau tatal meu. Pentru ce sa-i dau raportul?

-Am ajuns, ma anunta el cu o voce joasa.

Cand a spus „la el” ma gandeam ca o sa ma duca intr-un apartament in care cel mai probabil isi ducea toate cuceririle , nu la el acasa in adevaratul sens al cuvantului.

Coboram amandoi din masina nu inainte sa-mi deschida usa. Vrea sa ma cucereasca cu manevrele astea de adolescent indragostit? Trebuie sa afle ca nu ma impresioneaza genul.

-Stai singur aici? Las curiozitatea sa vorbeasca pentru mine.

-Da, imi raspunde repede fara nicio expresie pe fata.

Atat de sec. Am pierdut ceva?

Intram inauntru si lumina se aprinde in sfarsit. Ciudat faptul ca pana acum nu am putut decat sa-i vad ochii si am acceptat sa vin cu el, aici. Se intampla ceva cu mine in seara asta cu siguranta. Rochia , apoi asta…Nu-i bine! Schimbam foaia!