Little black lies [Zayn Malik]

Capitolul 7

Seara acopera din nou orasul. Frigul specific toamnei iti ciupeste usor pielea, iar ceata ce se grabeste sa se aseze te face sa-ti aduci aminte cu dor de noptile de vara de cand erai mic si ti le petreceai jucandu-te pe afara. Cat as vrea sa fiu din nou o copila…

Simt vantul rece cum se loveste de fata mea atunci cand cobor fara pic de chef din masina. Imi iau repede jacheta pe mine si imi asez cu grija rochia care se ridicase destul de mult. O iau inainte lasand persoana care ma insoteste in urma.

-Nu vrei sa ma astepti, papusa? Ma intreaba aceasta punand alarma masinii.

-Nu-mi vine sa cred ca m-ai tarat pana aici. Doar ti-am spus ca nu vreau sa vin, ma enervez intorcandu-ma cu fata catre el.

-De cand nu ai tu chef sa vii in club? Rade printre dinti.

-De cand te-ai schimbat si tu. Crezi ca esti singurul care poate face asta? Ii tip in fata deja sangele pulsandu-mi mult mai repede in vene.

-Nu trebuie sa ridici tonul. Vei ramane cu mine toata seara aici si incheiem discutia asta acum, imi spune pe un ton poruncitor sarutandu-mi gatul usor.

Nu pot sa cred ca ma aflu aici. Cum de mereu se intampla ce vrea Malik? Am protestat tot drumul si tot nu l-am putut convinge pe Chris sa ramanem acasa sau sa mergem oriunde altundeva, dar nu aici.

Clubul lui Caden e plin si toti oamenii par sa se distreze mai putin eu. E prima oara in viata mea cand nu vreau sa fiu intr-un club. Putea foarte bine sa aleaga altul, dar cu siguranta l-a ales pe asta intentionat. Sper doar ca Zayn sa nu-si faca aparitia cat timp sunt cu el. Chiar nu vreau probleme.

Jane mi-a spus ca va fi aici si daca vreau sa ne vedem sa-i trimit un mesaj. As vrea sa mai imi petrec timpul si cu ea ca atunci cand eram mai mici si sa ne distram in felul nostru, dar atata timp cat Chris e prin preajma nu vreau sa stea cu noi. Mai ales acum. E cu totul alta persoana.

-Vrei ceva de baut? Ma intreaba ramanand in picioare, eu asezandu-ma pe partea dreapta a coltarului.

-Ia-mi doar un cocktail, spun indiferenta.

Imediat a disparut prin multime lasandu-ma singura cu gandurile mele. Ma si mir ca a avut incredere in mine sa plece asa fara sa ma atentioneze daca ar veni Zayn sa-l ignor si sa ma duc imediat la el sau sa-l sun si chestii din astea plictisitoare. Nu inteleg ce e atat de grav incat nu poate sa-mi spuna ce se intampla cu ei.

Mesajul primit pe telefon imi tulbura gandurile si ma face sa-mi indrept atentia catre cuvintele trimise de un numar necunoscut: „ Camera 47. Stiu ca nu e Chris cu tine. Vino, te rog.”

Singurii care mi-ar fi putut scrie mesaj ar fi Zayn sau Jane. Avand in vedere faptul ca numarul lui Jane il am deja memorat imi spun ca singura optiune ar fi Zayn. Ma indoiesc ca Jane si-ar fi schimbat numarul de telefon fara sa-mi spuna.

Privesc in jur si nu-l vad. Inseamna ca e inca la bar, dar nu pot risca sa nu ma vada aici cand vine. S-ar enerva si ar putea face un scandal pe care nu imi doresc sa-l vad. Nu o sa merg, nu am ce cauta acolo. In plus eu nu-l suport, nu vreau sa-l vad, nu vreau sa-l ating, nu vreau sa-l sarut, nu vreau sa-l simt, nu vreau. Trebuie sa nu vreau asta! Ce tot spui aici? Chiar vrei toate astea , ma trezeste constiinta mea la realitate. E adevarat. Il vreau, dar nu am nicio idee de ce.

Ma gandesc mai bine si il sun pe Chris. Deja a trecut ceva timp si inca nu s-a intors.

-Unde esti? Il intreb scurt.

-Scuze, a intervenit ceva si a trebuit sa plec.

-Ce? Sper ca glumesti cand spui asta. Prima data ma iei cu forta de acasa pentru ca imi spui ca vrei sa mergem la club si dupa te duci sa iei niste amarate de bauturi si nu te mai intorci spunandu-mi ca ai treaba? Ma ridic nervoasa de pe coltar facandu-mi drum spre toaleta femeilor.

-Am zis deja ca imi pare rau. Nu mai face atata zarva pentru ceva minor, ridica si el putin tonul.

-Si acum eu ce fac? Te astept pe tine ca o sotie draguta ce sunt? Il intreb sarcastica.

-Nu o sa mai vin in seara asta. Trebuie sa plec din oras si cred ca o sa ma intorc peste cateva zile, explica el mai calm de data asta.

-Grozav! Atunci sa nu te astepti ca o sa fac ce-mi spui tu.

Nu mai apuca sa protesteze ca ii inchid telefonul in nas. Drept cine se crede? Imi las telefonul pe marginea chiuvetei si imi reimprospatez machiajul si parul. Deja mi se stricasera din cauza nervilor.

Vad peste un minut numele lui ca ma apeleaza din nou. L-am dat imediat pe silentios si l-am bagat in geanta.

Las in urma mea galagia provocata de persoanele mai mult sau mai putin influentate de alcool si de muzica galagioasa urcand la etaj. Inaintez pe holul luminat de cateva lustre atasate de-o parte si de alta a peretilor si ajung in fata usii pe care scria mare „Camera 47”. Oftez obosita si apas clanta. E intuneric si nu simt prezenta niciunei persoane. Lumina scazuta de pe hol intra si ea odata cu mine. Inchid usa si inaintez catre veioza care se afla pe noptiera de langa patul de doua persoane.

Nu e prima daca cand ma aflu intr-o camera de genul asta. Mereu cand veneam aici cu un baiat alegeam cameara asta. Intotdeauna a fost preferata mea si nimeni nu mai a avut acces la ea pana acum. Fiind prietena cu Caden imi permit sa am asemenea mofturi ca sa le zic asa.

-Stiam ca vei veni, se aude o voce ragusita.

Tresar imediat si imi intorc privirea pe silueta ce statea cu spatele la mine pe partea cealalta a patului. Are doar o pereche de pantaloni pe el, restul hainelor fiind aruncate pe podea.

Tocurile mele se aud gratios in camera unde ne aflam. Ma apropii si ma aplec incet catre el. Are capul lasat in jos si nu-i pot vedea privirea capruie. Ii apuc barbia usor intre degete simtindu-i barba de o zi intepandu-ma si il fac sa se uite la mine. Ezita prima data incercand sa isi lase din nou capul in jos, dar din nerericire pentru el sunt mai rapida si ii intorc din nou miscarea. Cu siguranta nu ii lipseste paharul de whisky din mana care era deja gol. Nu pot sa nu observ si sticla pe jumatate goala de langa pat. Ochii ii sunt rosii si parul perfect aranjat mai de mult ii este ciufulit.

-Ce s-a intamplat? Soptesc eu aruncandu-mi geanta cat colo si asezandu-ma in fata lui.

Clipeste de cateva ori si lasa paharul sa cada spargandu-se. Inchid ochii pentru o secunda atunci cand acesta face contact cu podeaua.

-Te vreau!