Prietenii lui Connor

774 37 6
                                    

Soarele isi facea aparitia prin sticla gemului. Mda, poetic si frumos, daca m-ar lasa sa mai dorm putin. De ce trebuie sa apara asa devreme? E Decembrie! Si e doar ora 10! De doua ore incerc sa adorm la loc dar se pare sa marea bila da foc nu vrea sa ma lase. Ma ridic din pat si pornesc spre baie pentru a-mi face un dus lung si relaxant. Mai ales dupa ce s-a intamplat noaptea trecuta, am nevoie de asta. Ieri am ajuns acasa tarziu, insa prietenii mei inca mai erau treji. Nimeni nu a scos un cuvant cand am intrat. Nimeni nu a vorbit cu mine si nimeni nu s-a uitat la mine. Atunci am urcat direct in camera.
Ma rog, ma asez in apa fierbinte si inchid ochii incercand sa elimin stresul. Dupa o ora ma ridic mimi usuc parul si imi aleg din dulap o pereche de pantaloni scurti negri, o bluza cu un lup pe ea, adougand o pereche de cizme subtiri negre. Ador orasul asta! Deci e iarna aici sunt 30 de grade! E un oras mic si insorit, cu clima tropicala. In caz ca va ganditi la faptul ca o sa ma ard la propriu, va inselati. E doar un mit stupid. Am pielea la fel ca si voi oameni buni. Ganditi-va logic! Cobor jos si il observ pe Drake uitandu-se la televizor. Cand vreau sa ies el ma striga:
- Unde crezi ca te duci?
- Trebuie sa ma intalnesc cu cineva, ii zic fara sa ma uit inspre el.
- Cu Connor?
- Drake, stiu ca am fost o idioata si ipocrita....
- Alice...
- .... si ca din vina mea a murit Bella si ca acum totul de dat peste cap tot din vina mea si im parte atat de rau si stiu ca nu va merit si ieri am incercat sa ma predau pentru a nu va mai pune in pericol si nu am reusit dar imi pare rau pentru tot ce am facut!
- Stai.... Ai incercat sa te predai?
- Da.... Ma gandeam ca asa nimeni nu o sa mai sufere, dar ei nu au acceptat asta si au zis ca trebuie sa sufar.
- Of, printeso! spune el pe un ton de mila. Nu trebuie sa faci asta. Nu e vinat ta.
- Ba da! Daca nu ma gandeam la baieti, daca ma gandeam la cei care mi-au fost aproape....
- .... Ar fi murit altcineva, imi completeaza el fraza.
- Chiar crezi asta?
- Sunt sigur de asta.
Ma uit la el ca si cum as fii un copil caruia tocmai i s-a dat o acadea. El ma imbratiseaza si imi zambeste prietenos.
- Pai... imi zice el. Acum ca varcolacii aia stiu cine esti si cum arati, nu cred ca mai are rost numele Katy. Nu-i asa, Alice?
- Mda...
Pentru el nu mai are rost, insa pentru mine, da. Ce o sa fac cu Connor? Desigur ca nu am uitat de faptul ca ieri mi-a zis Alice. Ceea ce e ciudat. O sa aflu eu azi ce pune la cale.
- Deci pot sa plec?
- Doar sa ai mare grija si in caz ca se intampla ceva, nu ezita sa ma suni!
- Ok! Merci!
Ies imediat din casa si imi dau seama de ceva. Avem o masina acum cativa ani, dar am dat-o sin cauza ca eu mai mult alerg. Si acum nu avem niciun chef de asta. Deci ar trebui sa imi iau o masina, dar acum nu am timp. Probabil va intrebati de unde am bani, desi nu am un loc de munca... legal... Adica doar din luptele ilegale gastig 20000 de euro pe luna, plus banii de la victime... Deci cam fac 30000 de euro pe luna, ceea ce e suficient.
Pornesc in pas de plimbare pe strada si formez numarul lui Connor.
- Alo? se aude vocea lui.
- Hei!
- Buna, ne intalnim in fata parcului in zece minute?
- Bine, dar char am nevoie de niste raspunsuri.
Inchid telefonul si pornesc spre parc. Cand ajung acolo, Connor deja parcase masina si ma astepta. Cand ma vede, imi zambeste.
- Ce faci, Katy? ma intreaba.
Stai, Katy? Ce?
- De ce tocmai mi-ai zis asa?
- Pai nu asta e numele tau?
- Dar aseara mi-ai zis...
- Tot Katy. Nu-ti mai amintesti ce s-a intamplat aseara?
- Ba da, tu... ai marit... si...
- Ba nu. Te-am vazut plangand. Ai crezut ca pasisem ceva, asa ca te-am linistit. Dupa am zis sa ne intalnim azi. Asta a fost tot.
Ce? Ori sunt eu nebuna, ori ceva se intampla.
- O...k....
- Hai sa iti arat ceva, imi zice el si porneste masina.
Ajungem in fata unei case gigantine, langa padure. Era extrem de frumoasa.
- Hai, imi spune el.
- Ce e locul asta?
- Casa mea. Vreau sa imi cunosti prietenii.
- Stai cu ei?
- Mda, nu aveau unde sa stea, asa ca i-am primit aici.
Cand intru in casa vad opt baieti si o fata. Casa era mare si ordonata.
- Katy, vreau sa ti-i prezint pe Valentino, Brody, Josh. Max, Caleb, Eric, Justin, Zack si Samanta.
Absolut toti erau extrem de ciuadati! Valentino si Brody erau gemeni indentici... Dar total diferiti. Adica? Amandoi aveau aceeasi freza, insa Valentino avea parul blond, iar Brody negru. Au aceleasi trasaturi ale fetei, dar Brody are ochii albastrii, iar Valentino caprui. Brody are niste blugi si un tricou negrii. Valentino avea aceleasi haine, insa erau albe.
Josh arata ca un surfer. Are parul castaniu pana la umeri, cu o piele bronzata, ochi verzi si un zambet continu. Poarta o camasa inflorata, blugi si niste adidasi.
Max avea cam cincisprezece ani. Are parul castaniu care ii intra in ochi si e imbracat cu un tricou cu AC/DC si nste blugi negrii.
Caleb si Eric adoptasera stilul emo, amandoi aratand aproape la fel.
Justin si Zach, in schimb erau imbracati foarte pacifist. Amandoi purtau un tricou cu semnul pacii, blugi si sandale. Justin are parul blond pana la umeri, iar Zach il are prins intr-o coada si este intre blond si saten.
Desigur ca si Samanta avea un look iesit din comun. Era singura fata, ceea ce ma mira. Si ea adoptase stilul emo, insa era... Alba... Parul dat in ochi era vopsit in alb, cu exceptia catorva suvite mov. Bluza alba cu un decolteu generos si fusta mini de aceeasi culoare nu imi inspirau incredere. La fel si cizmele pana la genunchi cu toc.
Imediat cum Connor a terminat presentarile. Ea a sarit in bratele lui si a inceput cu o voce pitigaiata:
- Iubiiii... Cine e aiiiaaaaa?
- Samanta, ea e Katy, spune dezlipind-o de el.
Mda, categoric nu-mi place tipa. Ma uit la Connor, iar el imi intoarce privirea si imi zambeste.
..........................................
Hey! Va multumesc foarte mult celor care au dat idei de nume, va raman datoare!
Si iata un nou capitol... care e plictisitor, stiu. Si imi pare rau pentru asta!
Pai... Nu mai am de zis nimic, decat ca va multumesc incaodata ca imi cititi careta si ca ma sprijiniti cu votiri si comentarii. Inseamna foarte mult pentru mine sa va stiu parerea. Pozitiva sau negativa.
Scuzati greselile! Am vrut sa public neaparat azi capitolul si nu m-am mai uitat sa corectez. Va pup! :)

Demon...Sau inger?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum