Sinaia

565 29 5
                                    

Ma mutasem intr-un oras mic si destul de singuratic la cateva sute de kilometri de locul meu natal. Incercam sa-mi fac un plan pentru eternitatrea care mi se asternea in fata. Pasul unu: sa o gasesc pe Jessica. Imi schimbasem numele in Ariana Gonzales pentru ca lumea care inca mai traia sa nu ma recunoasca. Adica trecusera doar zece ani de cand am devenit vampir.

Ma plimbam pe strazile inguste, cu cosul meu in mana, planuind sa merg in targ pentru niste mancare de om. Desi supravietuiam cu sange, inca imi mai placea sa simt gustul mancarii pe care am invatat-o de la mama.

Ma apropiam de targ, incercand sa ignor praful din jurul meu care se aseza pe rochia alba pe care o purtam, cand acea voce pitigaiata si enervanta s-a auzit din spatele meu.

- Oh, uite! Tarancuta se duce la piata!

Normal. Nu puteam avea o zi in care ea sa nu ma calce pe nervi.

M-am intors pe varfuri, pentru a-i vedea iar fata aceea pe care o urasc. Pielea ei mult prea alba se vedea in locurile in care rochia albastra, scumpa, nu o acoperea. Ochii ei albastri, extrem de reci ma fixau cu o privire ucigasa. Parul ei blond, perfect prins intr-un coc la spate se odihnea pe capusorul ala mic care cred ca nu are mai mult de un creier de gaina.

- Miranda. spun cu o voce prefacuta.

Mda, Miranda D' Lamier era fiica Contelui D' Lamier, cel mai bogat om din tot orasul. Si cel mai inganfat, la fel ca si minunata lui odrasla.

- Ariana! Ce mai faci? Tot atat de saraca esti? Sa sti ca tati mi-a cumparat trei trasuri in ultima saptamana.

Vocea ei ma zgaria din ce-n ce mai tare pe creier, facandu-ma sa vreau sa-mi infig coltii in ea si sa termin odata. Dar nu o voi face. Tocmai mi-am facut o viata aici, nu am de gand sa o stric din cauza ei. Planul meu era ca peste 50 de ani, cand ea va fi batrana si cu pielea zbarcita, eu sa apar in fata ei si sa o fac sa inebuneasca atunci cand ma va vedea inca tanara si frumoasa.

- Si pe mine m- ar interesa pentru ca?

Normal ca imi bateam joc de ea. Eram singura care nu o lingusea. De aceea ma si ura.

- Pentru ca intr-una o sa merg spre altar impreuna cu logotnicul meu, Harold.

Harold era un lingusitor care se casatorea cu ea numai pentru bani. Adica s-au cunoscut acum o luna.

- Te-as invita si pe tine la nunta, dar nu vreau sa te faci de ras cu hainele tale.

Rasul ei pitigaiat a inceput sa se auda si abia ma abtineam sa nu ii cos gura. S-a intors cu spatele, facandu-si rochia sa se invarta odata cu ea, si a pornit cu pasi lenti spre o trasura.

Mi-am dat ochii peste cap, enervata ca trebuia sa traiesc cu asa o scorpie si mi-am continuat drumul spre targ.

....................

Ceasul principal din piata a batut de doua ori, semn ca era ora doua noaptea. Inca ma mai foiam prin casa, facand curat, caci nu puteam sa dorm. Asteptam ca painea sa se faca, cand un batut puternic se auzi in usa. M-am apropiat incet de aceasta, insa cand tocmai voiam sa o deschid, cineva a dat cu piciorul in ea, facand-o sa se tranteasca de perete facandu-ma pe mine sa cad. Doi barbati masivi au intat incepand sa distruda locuinta. Alti doi oameni au dat buzna, luandu-ma de par si incepand sa ma tarasca pe strada. Ma zbateam in incarcarea de a ma elibera fara sa imi folosesc puterile, insa fara succes.

Acei oameni m-au adus pana la ceasul principal. Oh, Doamne, asta nu e bine. Aici se mai fac si executile. Cand am ajuns pe rampa executiilor, cei doi oameni m-au trantit pe jos in fata unui barbat, mic de inaltime, cu o barba neagra, imbracat intr-o uniforma albasra si cu un pergament in mana. Privirea lui ma fixa cu rautate. Desface incet foaia si si-o duce in fata, incepand sa citeasca.

Demon...Sau inger?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum