Risipită-n gânduri

E sambata

E sambata.Un nou gand haotic imi tulbura linistea interiorului meu.Ma scutur de zgomotul ce-mi furase pacea si  ma imbrac in fuga si plec.Unde ? Nici eu nu stiu , doar ma indrept spre o lume noua.Plec singura , neinsotita de nimeni si nimic.Dar mi-e teama ! Sunt constienta de primejdiile care ma pandesc la tot pasul. Imi iau o doza de curaj si incep sa-mi fac loc printre suspine,regrete si lacrimi.Si ma afisez in fata unor sentimene stranii cu chip inocent si zambet rautacios.Merg mai departe si zambesc in graba unui vis murdar de regretul ce-mi apasa sufletul si alerg in continuare , obosita spre un vis stins si acoperit cu cenusa sperantelor uitate pe unul din rafturile sufletului meu.Ma uit spre el , imi ofera un zambet.Ii zambesc si eu.Picioarele-mi sunt obosite.Ma asez pe o banca parasita si privesc in ochii timpului , vad o oarecare tristete.Il framanta ceva.Dar ce? Il intreb. Dar imi raspunde sec: "NIMIC !" Tac. Raspunsul lui m-a intristat si mai mult.Si cred ca imi voi lua o vacanta de trei clipe si ma refugiez in bratele tale,iubitule ! Deja ma pierd mirosind al tau parfum.Te simt.Dar tu nici macar nu esti prin preajma.Era doar o iluzie desarta si un dor nemarginit de a te avea aproape ...