Biblioteca

25 2 0
                                        



Ajuns la biblioteca, fu uimit de dimensiunile acestea. Sala era imensa, cu nenumarate randuri imprejmuite de biblioteci ale caror rafturi erau pline cu carti. Daca era un loc in care puteai gasi orice carte doreai, acesta trebuia sa fie, se gandi Leon.

Cei doi se indreptara catre pesoana care servea clientii ce doreau sa imprumute carti din acea biblioteca. Aceasta era o femeie care parea destul de amabila, iar Leon spera ca va dori sa il ajute. Ii spuse cum il cheama si o ruga, daca vrea si daca exista o evidenta, sa ii spuna ce carte imprumutase de acolo in urma cu cativa ani. Femeia ii zise ca exista o evidenta a cartilor imprumutate si ca il va cauta in baza de date. Dupa cateva minute, il gasi si ii spuse:

-Cartea pe care ati imprumutat-o se numeste „Dincolo de lumea noastra" de Filip Teodor. In plus, pe calculator apare ca inca nu ati returnat-o. Se pare ca biblioteca noastra a incercat sa o recupereze acum doua saptamani, dar nu mai locuiati la adresa pe care ne-ati oferit-o. Acea carte este extrem de rara, iar acela era singurul exemplar pe care il mai aveam. Am fi recunoscatori daca ati putea sa o aduceti inapoi cat mai curand.

Leon ii explica, pe scurt, ca sufera de amnezie si nu isi mai aminteste ce a facut cu ea. Era insa curios despre ce era acea carte, de ce primul lucru pe care il facuse dupa ce se mutase in acel bloc fu sa imprumute aceasta carte.

-Imi puteti spune, va rog, ce fel de carte este aceasta? Dupa cum suna titlul, este fantastica?

-Se poate spune ca este fantastica. Ceea ce o deosebeste insa de literatura fictiva este ca cel care a scris-o pretinde ca totul este real. Nu am citit-o ca sa va pot da amanunte, dar autorul este foarte cunoscut printre fanii ocultului. Ar fi bine sa va amintiti ce ati facut cu ea, este o carte foarte valoroasa si ar fi o mare pierdere sa nu o recuperam.

Leon, dupa ce ii promise femeii ca va face tot posibilul pentru a o returna, iesi din biblioteca alaturi de Bianca. Era dezamagit, aceasta fusese ultima lui pista si nu aflase nimic care sa il ajute sa-si recupereze memoria. Era insa intrigat de faptul ca el a putut citi o asemenea carte. Nu era genul care sa fie pasionat de literatura fantastica, mai ales oculta.

Incercand sa se hotarasca ce va face in continuare, ii veni o noua idee. Zona in care locuise inainte nu parea foarte populata, poate ca apartamentul in care statuse era inca liber. Iar daca nu era liber, trebuia sa fie altul liber in acel bloc. Oricum, nu putea ramane la Bianca pentru totdeauna, asa ca trebuia sa-si gaseasca un apartament propriu. Poate ca daca se muta intr-o zona familiara amintirile i-ar fi revenit. Bineinteles, nu avea niciun ban, dar spera ca administratoarea blocului sa il amane cu plata chiriei o perioada, pana isi gasea o slujba. Ii impartasi aceste ganduri Biancai. Bianca insa fu de acord doar ca el sa se mute daca vechiul sau apartament ar fi fost liber.

-Daca nu este liber, nu are niciun sens sa te muti in zona aia. Ai vazut cat este de neingrijita, poate chiar periculoasa. In plus, nu are sens sa faci datorii la plata chiriei... Daca nu iti gasesti curand un serviciu? Acolo, nu cred ca angajeaza multe firme. Iar daca te angajezi departe de zona aia, macar sa si locuiesti in alta parte. Stiu, o sa zici ca in alta parte chiria este si mai scumpa dar tocmai din cauza asta poti sa mai stai la noi cateva zile, o saptamana, doua, pana iti gasesti o slujba stabila.

Leon fu de acord si fu bucuros sa stie ca este cineva caruia sa ii pese de el, in cea mai mare parte a timpului de cand se trezise se simtise destul de singur. Nimeni nu se interesase de el, nimeni nu il raportase disparut la politie. Se intreba daca inainte chiar nu avusese niciun prieten.

Inainte de a se indrepta spre vechiul sau apartament, ii ceru numarul de telefon Biancai, in caz ca mai are vreodata nevoie de ea. Bineinteles, ii promise ca, daca intre timp se mutase altcineva in acel apartament, se va intoarce la ea. Fata chiar il indemna sa apeleze la ea pentru orice. In plus Leon ii multumi din tot sufletul pentru ajutor si ii promise ca intr-o zi se va revansa fata de ea si tatal ei.

Porni apoi catre blocul in care statuse in urma cu cativa ani.    

AmneziaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum