Amnezia

Fostul Apartament

Porni apoi catre blocul in care statuse in urma cu cativa ani. Ajuns acolo, intra din nou in biroul administratoarei cladirii si o intreba daca apartamentul in care locuise este liber. Spre surprinderea lui, femeia ii raspunse ca este liber deoarece in acea zona foarte rar se muta cineva. Fu, de asemenea, de acord sa il amane cu plata intretinerii pana isi gasea o slujba, spunandu-i ca are incredere in el pentru ca il stie ca fiind un baiat parolist. De asemenea, ii spuse ca unele dintre lucrurile sale inca erau in apartament, pentru ca atunci cand plecase nu luase totul cu el.

Intrand in apartament, avu speranta ca va gasi un loc familiar, doar locuise acolo doi ani. Nu se intampla asa insa. Totul i se parea strain.

Apartamentul avea trei camere: un dormitor, o baie si o bucatarie, toate fiind de dimensiuni foarte mici. Camerele erau echipate cu strictul necesar: un pat in dormitor, covoare, perdele la ferestre, la care se adaugau unele lucruri lasate probabil de el acolo: tacamuri in bucatarie, cateva prosoape in baie. Nu era nimic insa care l-ar fi putut ajuta sa afle mai multe despre el.

Lipsit de speranta de a mai afla vreodata cine a fost, se aseza in pat. Un profund sentiment de deznadejde isi facuse loc in sufletul lui. Minute in sir, privi in gol, reflectand asupra situatiei lui. Ura faptul ca nu-si putea aminti cum ajunsese in situatia asta, cine fusese, de ce locuise intr-un apartament atat de murdar, in care totul era neingrijit, chiar si peretii fiind plini de pete.

Una dintre aceste pete ii atrase insa atentia. Forma ei era ciudata. In plus, parca ii aducea aminte de ceva. Oare in sfarsit ii reveneau amintirile? Se uita atent la ea. Mai vazuse acea forma undeva. Era un fel de simbol necunoscut. Dupa cateva momente isi dadu seama de unde o stia. Era extrem de asemanatoare cu unele dintre simbolurile pe care le visase in prima noapte dupa ce se trezise la Bianca in apartament. Dar acela fusese doar un vis, deci cum era posibil asa ceva?

Impins de curiozitate, se apropie de perete. Se uita atent la acel semn si realiza ca nu prea parea sa fie o simpla pata. Parea sa fie realizat intentionat, din vopsea. Ii veni ideea sa loveasca usor cu mana in perete. Sunetul care se auzi parea a fi gol, ca si cum nu ar fi fost nimic de partea cealalta. Cu riscul de a deteriora peretele, lua un cutit din bucatarie si zgarie vopseaua din dreptul acelui semn. Stratul de vopsea era foarte subtire, ca si cum singurul motiv pentru care se afla acolo era ca sa acopere ceva. In spatele sau, gasi o usita. Aceasta nu avea niciun maner, dar Leon reusi sa introduca cutitul intre ea si perete si sa o deschida. In spate se afla un mic locas care parea a fi construit in graba, judecand dupa peretii lasati neslefuiti. Iar in acest locas se afla un singur lucru: o carte extrem de groasa.

Leon lua acea carte si o sterse de praful care se acumulase pe ea. Citind titlul de pe coperta, realiza ca era exact cartea pe care o imprumutase de la biblioteca in urma cu trei ani: „Dincolo de lumea noastra" de Filip Teodor. O deschise si observa ca are putin peste o mie de pagini. Daca trebuia sa o citeasca pentru a-si aminti cine este, urma sa ii ia mult timp.

Petrecu noaptea si toata ziua urmatoare rasfoind acea carte. Era o carte ciudata, parand a cuprinde numeroase elemente oculte. Continea un numar mare de desene stranii, iar Leon remarca faptul ca in toate cele in care apareau persoane, acestea erau mereu in numar de doua, niciodata una singura. Una dintre cele doua era insa de fiecare data usor diforma, fara a avea niste trasaturi clare cum ar fi ochii sau gura, putandu-i-se vedea numai conturul. In ceea ce priveste textul, acesta facea referiri la numeroase elemente fantastice. Unul dintre acestea, care parea a se repeta de-a lungul intregii carti, era existenta unei alte lumi care se intrepatrundea cu cea obisnuita, fiind insa invizibila oamenilor obisnuiti.

Aceste lucruri Leon le afla numai citind pe sarite anumite fragmente din carte. Realiza insa ca ii era imposibil sa inteleaga in totalitate textul intr-o perioada scurta de timp. In primele pagini ale cartii autorul spunea ca, pentru a ajunge sa intelegi secretele pe care cartea le deslusea si sa capeti dovezi ca ele sunt reale, iti trebuie o pregatire indelungata, pregatire ce cuprindea exercitii de concentrare, de imaginatie si de alte tipuri, ce trebuiau sustinute multe ore pe zi. Abia apoi se spunea ca se poate trece la folosirea avantajelor pe care le oferea acea cunostere dobandita prin respectivele exercitii.

Bineinteles, Leon nu prea intelese motivul pentru care citise o astfel de carte cu cativa ani in urma. De asemenea, nici nu credea mai nimic din ce se spunea in ea. Dorea insa sa-si aminteasca cine este si simtea ca acea carte este singura lui sansa. Observa astfel ca, pe prima pagina, sub locul unde erau scrise numele cartii si al autorului, aparea o adresa scrisa de mana. In plus, numele autorului era incercuit. Banui ca trebuia sa fie adresa autorului cartii pe care se poate ca el sa-l fi vizitat odata. Acesta putea sti mai multe despre el. Fiind insa foarte obosit dupa ce nu dormise de doua zile, amana vizita pentru ziua urmatoare.

A doua zi se trezihotarat sa mearga la acea adresa scrisa pe prima pagina a cartii.