Capitolul IV

83 3 0
  • Dedicat lui Cammy Ela
                                    

Capitolul IV

.. voiam sa iesim la o plimbare sa vorbim. Dar chiar nu a zis nimic despre ce i s-a intamplat?

- Nu. Desi este o fire deschisa si povesteste multe, acum nu a vorbit cu nimeni.

-Am inteles.

Intre timp, Paul este tuns si barbierit. Saluta persoanele prezente in frizerie si pleaca. Se indreapta catre blocul unde locuieste Carla. Urca pana la etajul 3, si bate la usa. Cineva deschide relativ repede ca si cum astepta vizite.

-Hei! Buna Paul. zice Carla. Ce bine arati, poftim inauntru.

Carla parea ca nu s-a intamplat nimic. 

-Buna si tie Carla! Am fost azi sa ma tund, dar tu nu erai acolo. Am zis sa vin sa vorbim; nu te-am mai vazut de mult.

-Daa.. Azi nu am fost la serviciu. M-am trezit tarziu si stau destul de prost cu moralul, asa ca am decis sa nu ma duc. 

-Am inteles. Par detectiv, nu? Adevarul e ca vreau totusi sa dezleg un mister care m-apasa.

-Intradevar. Ce mister? Vreau sa te ajut! Pot?

-Desigur. De aceea am venit la tine! Acum cateva zile, mai exact miercuri dimineata pe la 3, m-am trezit din cauza unui geam deschis. L-am inchis si apoi am revenit in pat. M-am trezit iar, acelasi geam deschis si exact aceeasi ora. [...] si bufnita era isi ia zborul usor, de parca si-a indeplinit misiunea. Stii ceva despre asta?

-Vai Paul! Mi s-a facut pielea ca de gaina.. Am vorbit si cu Darius, dar cred ca ti-a zis, din moment ce sunteti atat de buni prieteni.

-Da. Mi-a zis, si asa am ajuns la tine.

-Pai, ce sa zic. Am tot cautat in carti si pe net, si am gasit doua posibilitati. Una ar fi ca, din cate vad, amandoi, am avea probleme psihice. Mai exact afectiunea se numeste "Delirium" si se manifesta prin disfunctii congnitive si perceptii relative a realitatii. Ceea ce ni s-a cam intamplat noua. Deci e plauzibil. 

Dar mai este si un mit cum ca..

-Lasa-ma sa ghicesc! Spiritele rudelor vor sa ne contacteze, nu?!

-Asta ti-a zis Darius, nu-i asa? Nu. Nu este vorba despre asta. Este tot paranormal, dar nu sunt rude, adica spirite ale rudelor, decat daca stramosii tai au fost "Spirite ale zapezii". Daa.. Stiu. Suna exagerat. Dar prefer sa cred ca exista niste entitati care stapanesc zapada si iarna decat sa stiu ca-s nebuna.

-Foarte interesant. Sincer, nu stiam nimic in legatura cu asta. Ma gandeam ca ar putea fi o problema psihica. Si totusi, in acelasi timp simteam ca e mai mult de atat. Avand in vedere ca am vazut o bufnita care aparent imi controla ferestrele. Stai! Si daca e una dintre ele, eu cum de am fost lovit in cap, apoi am lesinat si m-am trezit inapoi in pat fara nicio rana?! Dar am gasit urmele mele catre copacul acela. 

-Stiu. Mai multe nu stiu. O sa ma documentez, ca si pentru mine e un mister la fel de mare. 

-Totusi, nu vrei sa iesim la o plimbare, acum cat mai este ziua si sa-mi povestesti intamplarea ta?

-Ar fi perfect. Chiar am nevoie de o gura de aer.

Zapada receUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum