Me And One Direction ❤

Capitolul 19

-Crystal,stai putin!striga Liam.
Eu ma ridicasem de pe canapea si fugeam la etaj. Si nu,nu mergeam in camera mea. Mergeam in a lui Louis.
Liam striga in urma mea,dar nu eram atenta la el,voiam doar sa vorbeac cu fostul meu tata adoptiv.
Ajung in fata camerei lui si cand sa pun mana pe clanta,am o retinere. Ma gandeam ca poate iar este roscata aici. Si daca este? Este si casa mea o pot da afara. Atunci pun pana pe clanta si imping usa,aceasta se da pe sapte si se loveste de parete.
-Ce mama dracului se intampla?urla Louis,cu capul iesid de sub plapuma.
-Iubitule,hai inapoi,spune roscata iesind si ea de sub plapuma.
Se putea sa fie Louis singur in camera? Nu,bineinteles.
-Acum ca v-ati ridicat amandoi,spun eu,petrecerea s-a incheiat. Roscat-o iesi afara.
Ma duc si ii strang hainele de pe jos si i le arunc pe hol.
-Ce faci?urla ea la mine.
-Iesi afara mai repede!ii spun.
-Iubitule o lasi sa vorbeasca asa cu mine?il intreaba ea pe Louis.
-Dana,doar iesi afara,spune el.
Aceasta nervoasa se intoarce catre usa,ajunge in hol,isi trage hainele pe ea si pleaca.
-Acum imbracate si tu,ii spun lui Louis.
-Cine esti de imi dai mie ordine?
-Louis o sa regreti multe,asa ca doar imbracate.
Ma abtineam sa nu plang si sa urlu de nervi,orice temere pe care o aveam,disparuse. Nu ma gandeam la faptul ca nu e politicos ce fac,la faptul ca imi poate face orice fiind mai mare si mai puternic. Ma gandeam la faptul ca imi vine sa il omor pentru cata durere mi-a provocat. Pentru de fiecare data cand mi-a intors spatele,pentru ca ma sarutat intr-o zi,iar a doua zi era cu asta in pat. Pentru ca ma dus in rai apoi ma lasat sa cad de acolo,iar de fiecare data cand incerc sa urc din nou,el imi pune batiera. Iar eu m-am saturat sa isi bata joc de mine.
-Stii care e problema ta,Louis?! Ahh..nu o stii,ii spun eu. Nu o stii pentru ca te crezi un perfect,te pretuiesti prea mult pentru a ti se intampla tie ceva. Esti un fals,pentru ca sunt milioane de oameni care te iubesc si te cred un om minunat,dar tu nu esti asa. Esti opusul omului pe care ei il vad. Ai milioane de fani care te iubesc si datorita lor ai ajuns unde ai ajuns,daca nici macar de dragul lor nu te porti altfel,atunci o sa pierzi multe.
Nu mai spunea nimic,se uita cu ochii aia albastrii la mine,iar eu am ales sa continui pentru ca el in sfarsit ma asculta,iar eu in sfarsit am tupeul necesar de a vorbi si a spune ceea ce simt.
-Stii,mi-ai dat multe sperante,continui eu. Am tot sperat ca voi avea o familie si oameni care o sa ma iubeasca,tu esti persoana care mi-a oferit asta. Nu esti cel care a venit la mine si mi-a intins mana. Te credeam un inger,amuzant,dragut,amabil,protector,grijuliu,erai cea mai importanta persoana din viata mea,iar eu eram asa fericita sa am o persoana ca tine in viata mea,insa nu stiu ce s-a intamplat,dar am inteles ceva,Louis. Ingerul batut de ploi si vant,care ajuta oameni,este defapt demonul din cer izgonit pe pamant....iar cand am spus asta am inceput sa plang,fara sa vreau plangeam tare si mult. Iti multumesc Louis pentru tot,chiar o fac,dar inceteaza sa mai dai in mine de fiecare data cand ai o ocazie,opreste-te din a ma rani. Ceilalti tin la mine,Sabrina este cea mai buna prietena a mea,iar Liam este langa mine de fiecare data cand am nevoie,Harry si Zayn ma inveselesc tot timpul,iar Niall ma face sa rad cu pofta de fiecare data cand ii fur mancarea,spus si incep sa rad printre lacrimi cand ma gandesc la ce se intampla nu macarea,dar Louis,continui eu,nu mai pot sa fac fata. Ori cat as incerca sa nu bag inseama tot ceea ce faci tu,eu nu reusesc,ei ma inveselesc si ma fac sa ma simt bine,dar o fac cu greu si cand in sfarsit construiesc zidul dintre tine si fericirea mea alaturi de ceilalti,nu vii si il darami....
Am tacut,iar el nu spune nimic,pana la urma si tacerea eate un raspuns.
-Crys,vino!ma striga Perrie bland. Aceasta ma ia de mana si ma conduce afara. Intram in camera mea si ne asezam pe canapea. Nu m-am mai abtinut si am dat frau liber,am inceput sa plang,iar Perrie ma luat in brate si a incercat sa ma calmeze. Dupa putin timp,imi vorbeste.
-Crys,gata,nu merita. El asa face,lasa-l in pace.
-Stiu,dar nu credeam ca poate ajunge aici. A vrut sa ma dea inapoi ca pe o haina la magazin.
-Off scumpo ,imi pare rau,dar..
-Crys! Aici erai mi-am facut asa multe griji,spune Sab intrand in camera.
-Hei Sab...
-Scumpa mea! O sa o plateasca,jur!spune prietena mea.
-Fetelor am o idee,spune Perrie. Dar inainte de asta hai sa ne distram putin.
-Perrie,chiar nu am dispozitai necesara ca sa ma distrez.
-Nu trebuie sa o ai,trebuie sa o faci,hai sa mergem.
Ne imbracam gros,ne luam telefoanele si niste banii,me urcam in masina lui Perrie,care este un BMW X6 alb si plecam.
-Deci unde mergem,intreaba Sabrina.
-Sa petrecem putin timp singure. Si fara a mai spune ceva drage de volan spre dreapta,intram pe autostrada si da volum la maxim.

**peste 3 ore**

Ne-am distrat asa de bine! Am cantat si am dansat in masina,apoi ne-am dus si ne-am plimbat pe niste dealuri langa Green Bridge care se arunca peste Lacul Serpentine. Acolo am alergat si ne-am simtit bine,dar ni s-a facut foame. Ne-am urcat in masina si am venit la un restaurant din apropierea marii. Acum am terminat de mancat si asteptam nota de plata.
-Fetelor,mai avem ceva de facut,spune Sab.
-Ce?intrebam eu su Perrie la unison.
-Mergem intr-un loc special,spune aceasta. Lasati-va pe mana mea.
Dupa putin timp,vine nota de plata si mergem la masina. Sabrina se aseaza in locul soferului si pornim la drum.
Ne indepartam putin de acest cartier si intram pe un drum mai retars.
-Unde mergem?intreaba Perrie.
-Off,o sa vedeti!raspune Sabrina.
Urcam niste dealuri,apoi Sab parcheaza masina si coboram.
-Si acum ce facem in mijlocul pustietatii?intreb.
-Veniti dupa mine,zice Sabrina in timp ce ne conduce pe o potecuta.
Afara se innopta,soarele usor intra in mare parca fiind inghitit de valurile mastuase ale marii. Eram prinsa in frumuseteana naturii si nu mi-am dat seama unde ajunsesem. Sabrina ne-a condus la niste bolovani pe care putem sta.
-Suntem pe cel mai inalt deal. De aici marea se vede perfect,putem vedea si asfintitul si rasaritul si orasul in noapte,spune prietena mea.
Ne asezam si admiram privelistea in tacere. Era asa frumos! Cand priveai marea de la indepartare parea asa linistita,dar iarna marea este ca un uragan. Plaja era pustie,iar soarele care batea usor cateva raze se ascundea in spatele apei. Usor-usor liminile au inceput sa se aprinda. Si era perfect. Timpul trece,iar soarele disparuse si noaptea cu ale ei surori,luna si stelele se asezara peste noi.
Insa totul fu stricat de telefonul meu.
-Alo?intreb.
-Crys!spune Harry. Crys! Trebuie sa vii neaparat!
Nu imi dadeam seama ce se intampla dar parca plangea. Harry,plangea? Pun telefonul pe speaker si intreb:
-Ce s-a intamplat?
-Louis si Liam...incepe acesta.
-Harry zi odata!
-Au avut un accident grav,vino mai repede!spune Harry printre lacrimi. Sunt la spitalul in care a fost internata Sabrina...,spune si inchide.
Nu mai auzeam nimic,totul era pe fundal si fara sa ma gandesc incep sa alerg catre masina.

Soo....ce parere aveti?
Scrieti in comm,astept parerile ❤
Si un vot 😉
Pupici😘😘