XII.SPERANTE

32 3 0
                                    

   Enigma vietii mele , este faptul ca nu e nimic normal , sau cel putin nimic din ce ar trebui sa fie normal .

   Stau de foarte mult timp deja in spitalul asta , insa , cu toate acestea , nu mi-am facut timp , macar pentru o clipa , sa ma gandes la ce ar trebui sa fac mai departe ...

Ei bine , am inceput sa ma gandesc .

Acum , atata timp cat am ocazia sa fiu inconstienta , caci apoi gandurile mele sunt prea ocupate sa o ia razna .

  Deci , Drake nu e in puscarie ?

Dar ... dupa condamnarea sa pe viata , dar de ce , din cate stiu eu nu a ucis pe nimeni , cel putin nu pana acum....ai zice ca nu e intr-atat de usor sa iesi si inca sa lasi in urma ta si o crima , nu ?

   Eu n-as putea asa , cu siguranta .

   Si totusi , tentatia de a-l ucide e mare , o recunosc .

Mi-a stricat viata , dar nu prea stiu mare lucru de cum mi-o stricase si mai inainte , sau cel putin cum a aparut in viata mea .

Stiu , e straniu .

Dar ... toate acestea ma duc la faptul ca mi-am pierdut memoria cu ceva timp in urma .

  Stiu , e straniu si acest lucru .

   Dar pare atat de potrivit ...

   Ma ia asa cu ameteli ... cel mai probabil mi-au pus o injectie , pentru ca simt o amorteala puternica in zona manii drepte .

    Unde esti tu , Robert ?

     ***
  -Inchide ochii . imi sopteste dulce la ureche .
-Dar de ce , ce se intampla ?
-Ai sa vezi dupa ce ii inchizi . imi face cu ochiul .
-Bine . chicotesc un pic .

Ma ia atent de mana , tragandu-ma dupa el .

Bineinteles ca nu aveam nici cea mai mica idee unde ne aflam , iar tentatia de a deschide ochii era destul de mare .

Mersesem destul de mult , cu speranta ca totusi nu am avut multi ochi atintiti asupra noastra .
-Stai , stai ...
... Gata , acum deschide-i !!!

Am ezitat un pic , cu o teama atat in suflet , cat si in inima , insa sarutul brusc care-l primisem , m-a facut sa deschid ochii instantaneu .

  -Doamne , nu pot sa cred !!! Ai facut tu singur asta ?
  -Sa fac ce ? a ras de parca toate aceste frumuseti , nu sunt motivul pentru care m-a adus aici .

  -Pai ... decoratiile , nu ?
  -Asta e o nimica toata ... cu putin ajutor , vom avea un bal de vis , diseara .
-Un bal ? Mergem la un bal adevarat ? incepusem a topai in sus si in jos ca un bebelus .
-Doresti sa fii partenera mea in aceasta seara ?
-Cu mare drag , insa cu o conditie .
-Care ar fi aceea ?
-Ca sa  fiu partenera ta nu doar in aceasta seara , ci si maine , poimaine si ...
-Si pentru totdeauna .
-Pentru totdeauna .
-Mereu .
   
        ***
-Robert , ai grija , inca e inconstienta , insa nu prea stiu de ce . se aude o voce familiara .
-Mai bine s-ar trezi , ai multe explicatii de dat , John .
-Va fi in soc , asta-i sigur . Insa socul si stresul sunt acei factori cu care trebuie sa fim foarte precauti , mai ales acum .

-Cum te mai simti ?
-Nu pot sa cred inca , nu realizez . Nu realizez ca a murit . Era sufletul meu geaman , atat de diferiti , insa practic identici . E o pierdere foarte mare pentru mine.
-Te inteleg . Nu am frati si nici surori , iar parintii imi sunt plecati de peste 5 ani . Mia a fost tot ce aveam . Si simt cum o pierd , asa pur si simplu , de-ar sti ...

-E o fire foarte emotiva , nustiu cum ar rezista , ba chiar ma tem sa ma gandesc la acest lucru . Stresul o inebuneste , iar socul o face foarte rapid sa-si piarda cumpatul .

-Nu a fost mereu asa ...

-Acum , totusi , e o alta personalitate . Nu sunt un mare fan al psihologiei , deci , nu pot sa-ti dau multe detalii privind acest lucru . Insa Ruby poate .
A studiat si psihologia .

-Am un sentimentiment de frica doar la gandul ca nu si-ar putea recapata memoria niciodata .

-Este o optiune . Ultima sper , nu vreau sa te mint . Stiu sigur ca chiar si daca nu-si poate aminti de tine cu toate amintirile petrecute impreuna , ceva dinauntru-l ei , simte diferit cand te priveste , atinge . E ca un deja vu care-l are iar si iar . Depinde totusi si cat de grav a fost accidentul de atunci .

-O iubesc atat de mult , sper sa-si aminteasca de mine .

   Aud niste voci , insa nu pot distinge absolut nimic .
As putea deschide ochii , insa nu prea cunosc tehnica cu "trezirea din incostiienta" .

   Deschid si spre practic stopul meu cardiac , pe un scaun statea Robert si ... John ?

  -Robert ? John ???

Au intors ambii capul , erau speriati , incat au tresarit . Am scapat ceva ?

  -Mia ?

Amprente de sufletUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum