Aroma Iubirii

Capitolul 17

   După un drum de jumătate de oră am realizat că ieșim din oraș.

-Justin, scumpi, unde mergem?

- Ți-am spus că este surpriză!

    Atunci a tras pe dreapta.

-Ce se întâmplă?

-Nu vreau să îți dai seama unde mergem, așa că te voi lega la ochi.

-Nu, nu e nevoie, voi închide ochii!

-Te rog! Îți pregătesc o surpriză, m-am gândit mult dar mi-am dat seama ce să fac. Nu te las să strici surpriza. A spus el cu un zâmbet larg.

-Bine, accept!

     M-a legat la ochi, apoi am pornit la drum. După câteva minute de mers am ajuns. Hmmm, oare unde poate să mă ducă?
   
-Haide, încet!

-Dar dacă nu văd nimic voi cădea.

-Atunci sunt nevoit să te car în brațe .

   M-a luat în brațe și a început să mă care . Am, adică a mers numai câțiva pași. M-a pus jos.

- Poți să îți dezlegi eșarfa de pe ochi.

-Ce frumos!
   Am mers într-un loc care îmi amintea de copilărie.

- Îți place?

-La nebunie.
  
  Apoi l-am îmbrățișat. Când m-am uitat la el m-a sărutat pasional.
 
-Ce dor îmi era să vin aici.

-Ai mai fost aici?

-Da, în copilărie, veneam mereu duminica cu părinții mei. Luam picnicul cu ei aici...

     Lacrimile mi-au năvălit pe față. Dar erau lacrimi de fericire. Mereu părinții mei m-au făcut fericită.  Chiar dacă îmi este dor de mama. Justin a încercat să mă consoleze cu o glumă.

       Apoi s-a dus la mașină și a luat un coș de picnic din portbagaj.
Ne-am ales un loc sub o salcie , deoarece era foarte cald și am așezat pătura pe jos.
     Am început să așezăm tacâmurile și mâncarea pe ea.

Mâncând povesteam despre copilărie.
   
- Ții minte când ne-am întâlnit?

-Da...

- Nu mi-aș fi imaginat că prima mea iubire va fi și ultima.

-Prima ta iubire?

-Da, tu.... M-am îndrăgostit de tine la prima vedere. Când te vedeam cu el... pur și simplu simțeam că înnebunesc.

-Gelosul meu cu ochii verzi!

-Nebunia mea cu ochii albaștri!

-Nebunie?

-Da, sunt nubun după tine!