Aroma Iubirii

54. SURPRIZĂ

   Aștept pe holul spitalului, pe un scaun să văd dacă va fi externat, deși sunt supărată, vreau să se facă bine. Îl văd ieșind din salon în cârje, se uita în stânga și în dreapta, probabil o căuta pe Amily. Se uită la mine, îmi zâmbește. Se îndreaptă spre mine. Eu mă ridic de pe scaun și merg în partea opusă, când aud un " Buf!". Mă întorc. Chad era la pământ. Alerg spre el, îi ridic capul și mă uit la el cu ochi în lacrimi.
   
- Este vina mea, trezește-te, hai Chad, a fost doar o căzătură.

    El se trezește și dintr-o dată mă sărută. Îl împing.

- Tu ești nebun?

- Da..  Nebun după tine.

- Nu știu ce ți s-a întâmplat, dar nu te mai recunosc. Tu erai sincer și tandru. Mă protejai și încercai să nu mă rănești.

- Te iubesc, asta e tot ce contează!

- Eu nici nu mai știu ce simt...

- Deci este o șansă să ne împăcăm.

- Nu...  Spun eu nesigură.

    I lacrimă rece îmi mângâia obrazul cald.

- Sigur?

- Eu plec. Însănătoșire grabnică!

   Mă prinde de mână.

- Stai!  Răspunde la întrebare!

- Nu, nu avem șanse.

- Uită-te în ochii mei și spune-mi că nu mă iubești!

- Nu pot....

- Pentru că mă iubești.

- Și dacă te-aș iubi? Contează? Ție oricum îți place Amily.

- Nu, eu de tine sunt îndrăgostit.

- Nu mai spune! De aceea ai sărutat-o?

- A fost o greșeală.....

- Eu niciodată nu am făcut această greșeală!

- Dar...

- Iu... Chad, lasă-mă în pace!

- Iubitule...  Tu mai simți ceva pentru mine?

- Eu, eu.... Am... Nuu

- Minți!

- Ba nu, nu mint.

   M-am ridicat de jos și m-am așezat pe o bancă. Mi-am pus mâinile pe față. Am început să plâng în hohote.

- Nu te iubesc, nu te iubesc!

   Cu greu s-a ridicat și el, apoi s-a așezat lângă mine.

- Liniștește-te!

- La naiba, te iubesc... Inima mea e proastă. Face numai ce vrea ea.

   Mi-am lăsat capul pe umărul lui. El m-a îmbrățișat și mi-a sărutat fruntea.

- Lasă-mă!

- Dar ai spus că... Mă iubești.

- Știu ce am spus... Nu ne vom împăca.

- De ce?

- Pentru că m-ai rănit, încrederea se pierde ușor și se recâștigă greu.

- Atunci o vom lua de la început.

- Nu se poate.

- Ba da!   Bună, eu sunt Chad!

- Las-o baltă, nu va merge.

- De ce?

- Am avut și amintiri frumoase împreună...

- Mă ierți?

- Sunt confuză.

- Nu fii!

- Cum să nu fiu? Dacă ma vei făcea fel?

- Nu mai fac, ți-o jur!

    S-a apropiat de mine și mi-a dat un sărut pasional și lung.

- Cum poți să mă convingi mereu?

- Eh, e un dar!

- Să nu mai fie nevoie să îl folosești!

- Cum porunciți!

    Am zâmbit, apoi l-am ajutat să se ridice și să meargă în salonul lui. Doctorul a spus că îl externează mâine.

     Mă duc să îmi iau o cafea. Când mă întorc dau să intru în salon, dar o văd pe Amily acolo. Ma feresc și le ascult conversația.

- Ce faci, Chady?

- Amily, pleacă!

- Dar am crezut că....

- Ai crezut prost. Eu am iubită.

- Și o iubești mult dacă te-ai sărutat cu mine...

- Da, o iubesc!

- Dar ea nu trebuie să afle de noi. Putem fi împreună pe ascuns.

- Nu, nu îi fac asta. Am greșit sărutându-te, era să o pierd. O iubesc numai pe ea.

- Dar...

- Ieși afară odată, a urlat Chad.

   Ea dă să iasă afară. Eu o opresc și închid ușa.

- Amily, nu?

- Da, tu cine ești?

- Iubita lui Chad.

- A, da? Știi că iubitul tău m-a sărutat?

- Da, dar l-am bătut încât l-am băgat în spital.

- Eu credeam că a făcut accident.

- Păi asta a spus  și el. Ca să mă apere.

    Am prins-o de păr.

- Acum, ia-ți hoitul nenorocit din fața mea și dispari, sau ajungi mai rău ca Chad.

- Au, dă-mi drumul!

- Ai înțeles?

  A dat din cap că da.

- Marș, marș fufo!

  A ieșit din salon. M-am dus lângă Chad.

- Deci, tu m-ai bătut...

- Eh, ce pot să fac?

- Dacă mai faci, nu mai ieși o lună din spital.

- Am înțeles șefa.

   M-a îmbrățișat strâns.

- Te iubesc!

- Și eu te iubesc iubitule! 

    Am mers la doctor, care a spus că cineva trebuie să stea cu Chad. Evident eu voi sta. Mi s-a adus un pat, în care aveam să dorm. Cum erau la fel patul meu și al lui Chad, le-am alăturat și s-a format unul dublu, unde aveam să dormim.

    Este seară. Mă pun în pat, lângă Chad. Îmi pun capul pe pernă și mă întorc spre Chad. Stăm față în față. Buzele noastre sunt aproape unite, el ia pătura și mă învelește mai bine. Am dormit îmbrățișați, iar dimineața aveam să mergem împreună acasă.