M-am trezit, auzind niste voci slabe prin camera. Unde sunt? m-am intrebat. A, da... Aseara am adormit in camera, careia i se spune "infirmerie", cu blondul acela pe post de doctor.
- Se simte mai bine? a intrebat una din glasuri.
- Da, a spus chiar ea aseara, inainte de a adormi.
- Iti multumesc, Raphael. i-a spus prima voce, care suna ca a lui Adam.
Am deschis ochii fara sa scot nici un sunet si am privit in jur. Doar Adam si doctorul erau in camera. Adam statea cu spatele la mine, iar blondului ii puteam vedea foarte bine fata.
Pe doctor il cheama Raphael... Am stat cu el aseara, dar nu am apucat sa il intreb cum ii spune. Nu ca as fi avut curajul...
- Cand se trezeste o sa poti sa pleci cu ea.
Unde sa plece? Alo?! Sunt om, nu o jucarie de plus cu care faci ce vrei...
- Altadata nu ar mai rezista atat fara hrana sau apa. Sa fii mai prudent in legatura cu asta... a continuat blondul.
- Ok, am inteles.
Raphael a aruncat o privire spre mine, iar eu am inchis ochii, sperand sa nu fi observat ca sunt treaza. Au tacut ambii pentru cateva clipe.
- S-a intamplat ceva? a intrebat Adam si am simtit ca s-a intors si el cu fata spre mine.
- Nu. a raspuns scurt celalalt. Cred ca mi s-a parut.
- Ce anume? s-a interesat Adam.
- Nimic.
La naiba! Dupa tonul vocii sale am inteles ca m-a vazut.
S-a apropiat de mine cu un sir de pasi si a stat nemiscat alaturi.
- Stiu ca te-ai desteptat. mi-a spus vocea blondului. Tineai ochii larg deschisi...
M-am prefacut adormita. O alta pereche de picioare a pasit spre mine. La naiba!
- Esti sigur ca s-a trezit? a intrebat Adam.
- Da. Nu vrea sa se dea de gol, cu toate ca stiu ca nu mai doarme.
Am hotarat sa alung acest comportament de copil si sa deschid ochii. Nu are nici un sens sa ma ascund daca au aflat deja...
Erau ambii langa mine.
- Acum vezi? l-a intrebat Raphael pe Adam demonstrativ. Buna! mi-a spus acesta mie.
- Buna! i-am raspuns.
- Cum te mai simti? l-a auzit pe blond.
Daca stii deja, atunci de ce mai intrebi?
- Bine. am spus incet. Mersi! am adaugat.
- Cu placere. Poti sa te duci in camera alaturata, ai acolo niste haine, ca sa te schimbi.
M-am supus, dar cand m-am ridicat in picioare, imediat mi-a parut rau de ceea ce am facut. La naiba! Halatul era pana la jumatatea coapselor, lasandu-mi picioarele expuse aproape in intregime. Pot sa jur ca obrajii mi-au rosit. Chestia asta nu ar putea sa se lungeasca??? m-am intrebat incercand sa trag poalele sale mai jos. Aproape ca am fugit spre usita pe care mi-a aratat-o doctorul, auzindu-l pe Adam, razand infundat.
- Nu te acoperi! Ai niste picioare foarte sexy! Ar fi pacat sa le ascunzi!... mi-a strigat el ironic.
Am vazut lucirea ochilor sai negri pe mine, apoi, a inghitit in sec. As fi vrut sa ma intorc la el si sa ii spun cateva, dar m-am oprit dandu-mi seama ca, astfel, doar i-as face si mai mult pe plac, lasandu-l sa ma vada si mai mult timp.
O sa iti para rau ca ai spus asta! i-am zis in gand.
