Strange life

Lucrurile iau o intorsatura ciudata

    -Katelin,inteleg ca nu te simti bine,dar din respect daca nu din interes,trebuie sa asculti un om pana ce termina de vorbit,spune mama aruncandu-mi genul ala de privire care mie nu imi placea deloc.

    Ca sa o mai dreg am facut ochi de catelus plouat si am inceput sa radem amandoua la unison.Ne-am dus apoi in bucatarie si am mancat pizza,am baut ciocolata calda si am transformat seara in "seara fetelor".

    Dupa ce am epuizat gustarea si subiectele de "barfa" mi-am aruncat un ochi la ceas.00:25?Era ora 12 noaptea si nici nu imi dadusem seama.Acum se explica starea mea de "imi pica ochii-n gura".Fara sa mai stau pe ganduri i-am zis "noapte buna" mamei  si am urcat in camera mea.

    Cum nu puteam sa adorm,am iesit pe balcon si m-am asezat pe balansoarul meu confortabil si am inceput sa ascut lupii ce aveau "recitaluri" in fiecare seara.Era asa de frig,mai frig ca de obicei.Era si normal sa fie asa,doar era ianuarie.Pana acum nu ninsese si chiar imi doream asta.Au inceput sa mi se preumble imiagini in minte printre care si cea cu visul.Chestia asta chiar ma stresa,probabil doar m-am uitat prea mult la "Teen wolf".Dar,totusi,ce insemnatate avea?Fiecare vis imi arata cate ceva in general,dar acum chiar nu intelegeam.Nu aveam de ce sa ma ingrijorez,la urma urmei nu exiata varcolaci,lupi sau ce o fi fost blanosenia din visul meu(cam mare,ce-i drept),mai ales unul care sa arate bine si sa imi aduca trandafirii mei preferati;asta e doar imaginatia mea bolnava.

    Nu mi-am mai putut continua sirul gandurilor,pentru ca brusc am simtit un fel de sentiment de panica,de frica.Urletele lupilor,nu mai erau aceleasi,nu mai erau estompate si de nebagat in seama,erau clare si se auzeau foarte bine,de parca se auzeau de langa casa mea si nu de la kilometri departare din padurea de langa casa,Padurea Renegatilor.Am dat sa ma ridic insa nicio sansa.Membrele si trupul parca erau bolovani;pleopele nu voiau a se clinti, asemeni cortinei dupa terminarea spectacolului.Am simtit primul fulg de zapada cazand usor pe obrazul meu,l-am simtit si pe al doilea,insa pe al treilea si pe restul ce urmau ceva ii oprea sa cada.Acum simteam calduara,probabil mama ma bagase in casa intr-un fel sau altul,dar era prea cald,cred ca aveam febra.Si patul meu parea sa fie cald,mai cald ca mine,ceea ce nu e normal,nu?Si,stai!Patul meu are patratele!?Dintr-o data am simtit cum ma indepartez de langa acea sursa de caldura si ajung in patul meu.Eram mult prea obosita asa ca am continuat sa dorm.

    De-acum era dimineata,saupranz chiar,insa lumina ce intra pe geamul meu nu ma deranja,dar ceva tot m-a trezit.Telefonul incepu sa sune si am incercat sa descifrez numele de pe ecran:Jessica.Jessica era cea mai buna prietena a mea,insa nu era momentul,dar,cu toate astea am raspuns:

    -Alo?spun incercand sa imi dreg vocea.  

    -Kate,ce faci?Cum o mai duci?Nu mai dai niciun semn de viata?spune Jessica energica.

    -Wow,ia-ma incet Jess.

    -Ok,te iau incet:sunt la tine la usa si astept sa imi deschizi,o aud incepand sa rada si imi si imaginez cum i se intinde pe fata ranjetul ei malefic de persoana dusa cu capul(teoretic vorbind,nici una dintre noi nu eram sanatoase mental).

    Fara sa mai stau pe ganduri,inchid telefonul si imi iau halatul de baie pe mine fugind spre usa.Deschid si o vad pe Jess ca bufneste in ras.Cred ca aratam deplorabil

    -Wow,soro!Ce ai patit?Arati...

    -Deplorabil,zic eu continuandu-i propozitia Jessicai,si intram amandoua in casa urcand scarile catre camera mea(mama era acasa azi).

    -Stiu ca esti racita,dar nu e numai raceala,nu?Iarasi visele?

    Bine,poate ca ii divulgasem Jessicai micul meu secret,dar alooo!Cum sa ascunzi ceva de o astfel de prietena?!Adica era de ajuns ca ea era populara si draguta si foarte foarte de treaba si dintre toate fetele din scoala m-a ales pe mine sa ii fiu cea mai buna prietena.Nu vreau sa ii ascund absolut nimic.