12

15 0 2
                                    


      Taky:-Se pare că o să mergem la mine.

      Fadi-E mare!

      Taky:-Plasma e uriașă.

     Cail:-Bun, luați tot ce puteți și hai să tranversăm holul până la Taky.

     Am venit toți la mine, bucuroși, să ne uitam la film dar am uitat că televizorul meu e fără cablu... În cazul în care vă interesează, m-am împiedicat de cablu când eram într-o dispoziție proastă și l-am tăiat...trebuie să arunc televizorul cu totul dar îmi e prea lene...

     Cail:-Hai, Ieșiți să pot închuia ușa.

     Închui ușa și ne retragem în apartamentul lui Taky, e foarte curat și arată modern, era de așteptat având în vedere că provine dintr-o familie bogată.

     Taky:-Deci  la ce ne uităm?

     Fadi:-Ce Spune-ți de John Wick?

     Cail:-Nu l-ați văzut încă?

     Taky&Fadi:- Nu.

     Cail:-Oameni buni, pe ce lume trăiți? Cum să nu îl vedeți? E unul dintre preferatele mele. Curând trebuie să apară partea a doua iar voi nu ați văzut prima....Doamne, trebuie să vă învăț tot!

     Fadi:-Eu am lucrat foarte mult în ultimul timp, asta însemnând de câteva lumi încoace, nu eram în stare după o zi de muncă să vizionez un film cap coadă.

     Taky:-Iar eu înainte să mă mut am avut un concurs important și m-am antrenat încontinuu. Plus că nu îmi place să mă uit prea mult la TV.

     Cail:-Ehh...nu mai căutați scuze.

     Taky:-Nu făceam asta.

     Cail:-Așa se vedea.

      Taky:-Atunci ai nevoie de un control, sau poate mai multe.

     Fadi:-Băieți ne putem uita la film? Mă ia cu somnu de la atâta gălăgie.

     Cail:-Să nu îndrăznești!

     Fadi:-Ba o să îndrăznesc dacă nu puneți mai repede filmu.

     Taky:-Nu știam că aveți 15 ani.

     Îmi iau privirea de la Fadi și mă uit la Taky.

     Cail:-Ce?

     Taky:-Vă comportați ca la 15 ani. Acum haideți în dormitor să ne uităm la film înainte să începeți să vă spargeți capurile.

     Nu știu ce simte Fadi dar eu mă simt de parcă m-ar certa mama și aș avea 5 ani... Îmi aplec capul ușor și mă duc în dormitor. Mă întind pe mijlocul patului iar Fadi vine în dreapta mea. Taky pune filmul iar apoi vine în partea stângă lângă mine. A fost liniște în mare parte, exceptând momentul când Taky a pus pauză 5 minute să meargă la baie și a venit cu 3 beri înapoi. Când s-a terminat filmul și am vrut să mă ridic dar am observat că Fadi și Taky dorm amândoi cu capul pe mine. M-am transformat în pernă fără să îmi dau seama, minunat! Asta înseamnă film bun! Aș vrea să îi trezesc pentru că devine oarecum inconfortabil dar sunt prea drăguți așa că o să suport cât pot de mult. Îmi închid ochii încercând să adorm așa, și adorm. Din nou micul animăluț drăguț se face uriaș și mă urmărește...normal că mă urmărește, de ce nu ar face asta? Trebuie să mă ascund dar unde? Sunt pe un câmp care nu se mai sfârșește, alergând în speranța să scap dar mă împiedic și cad. Normal că trebuia să cad... Mă prinde... Nu am unde să fug... Sărut?... De ce mă sărută? Nu e animalul care mă sărută, m-am trezit și deschid ochii dând de Fadi. Întrerupe sărutul depărtându-se de mine dar nu foarte mult.

     Cail:-Ce faci?

     Taky:-Exact! Ce dracu faci?

     Fadi:-Ai văzut că nu avea stare din cauza coșmarului, sau ce dracu visa. Am vrut să îl liniștesc.

     Cail:-De ce nu l-ai pus pe Taky?

     Fadi:-Pentru că dormea...deci vroiai ca Taky să te trezească cu sărutări.

     Cail:-E vreo problemă?

     Fadi:-Nu doar că nu știam că ești așa...nici nu știu cum să spun.

     Taky:-Drăguț, poate?

     Cail:-Poate. Taky te deranjează dacă rămân aici să mai dorm un pic?

     Fadi:-Normal că nu îl deranjează dar problema e dacă eu pot rămâne.

     Taky începe a râde zgomotos.

     Taky:-Puteți rămâne amândoi.

     Fadi:-Ce mă bucur, știu că sunt în plus dar sunt cam obosită așa că trebuie să mă suportați. Dacă aveți chef de futai puteți să vă faceți de cap, pe mine nu m-ar deranja deloc.

     Cail:-Nici pe mine.

     Taky-Oricând vă pot scoate pe ușă, știți nu?

      Fadi:-Ăăă...da. Noapte bună băieți.

     Taky:-Somn ușor.

      Cail:-Vise plăcute.

      Se pun din nou cu capu' pe mine dar nu înainte ca Taky să îmi dea un mic sărut.... Noaptea a trecut repede, când am deschis ochii dimineață eram singur în pat așa că am fost nesimțit și m-am dus la mine fără să anunț pe nimeni. Știu că la ora asta Taky aleargă dar Fadi de ce dracu s-a trezit așa devreme?  Azi trebuie să mă duc la muncă dar mai sunt două ore până să mă pornesc așa că mă duc și fac un duș mai lung. M-am trezit eu devreme dar asta nu înseamnă că nu aș vrea să mai moțăi un pic. După aproape o oră de stat în duș mă îmbrac cât mai lejer, îmi fac un senviș pe care îl bag în ghiozdan și apoi plec spre muncă. Mă mai opresc la un magazin și îmi cumpăr un suc și un energizant iar următoarea oprire e biblioteca. Am ajuns cu jumătate de oră mai devreme... Mă așteptam să ajung mai devreme dar nu atât de devreme, dar decât să plec prin altă parte jumătate de oră prefer să intru în bibliotecă și să îmi fac treaba cât mai repede ca să mai și citesc un pic. După ce intru și îmi las toate lucrurile la locul lor când să mă apuc de treabă.... Surpriză! Nu este treabă... Ciudat... Ce dracu s-a întămplat aici? Imi iau cartea în mână şi mă bag la citit. Nici bine nu apuc să citesc o propoziţie că deja intră cineva. E o tipă, şi pare cunoscută... Vine direct la mine cu zâmbetul pe buze. Defapt nu e doar un zâmbet, fericirea de pe faţa tipei arată de parcă tocmai a caştigat la loto premiul cel mare.

    ???:- Hei! Ce mai faci?

     Cail:-Biiine...

    ???:- M-ai uitat? E nu e nici o problemă, o să ai timp destul să îmi reţii numele şi faţa.

     Cail:-Ce? Scuze ne cunoaştem?

    ???:- Da şi nu prea. Eu sunt Alice, tipa care a venit cu teancurile de cărţi şi din cauza asta ai stat peste program.

      Da îmi amintesc ceva de genu...

      Cail:-Mai vrei altele?

      Alice:-Nu. Dar lucrez aici de acum.

      Oare ăsta este motivul pentru care e aşa de fericită?

     Cail:-Mă bucur dar pe mine nu m-a anunţat nimeni de venirea ta.

     Alice:-Nici nu trebuia, nu lucrez azi.

     Cail:- Şi de ce ai venit azi?

     Alice:- Să îţi spun. Cel mai probabil nu o să ne prea vedem la locul de muncă dar dacă o să vin să iau cărţi şi o să incep să umblu pe la fişe sau prin spate să ştii că lucrez aici.

     Cail:-Aha...

     Ciudat...şi vorbeşte mult, dar pare de treabă.

Doar noi doiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum