Doar noi doi

13

      Azi a fost o linişte îngrozitoare. Doar Alice şi cu mine am fost singuri care am călcat în bibliotecă. Nici chef de citit nu am avut, am stat si m-am uitat pe pereţi toată ziua. Am închis cu 10 minute mai repede ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum.
      Acum sunt în drum spre casă, aş vrea o cafea dar nu am chef să beau... Defapt nu am chef să opresc undeva să beau. Deci mă duc direct acasă.
     Când dau să ies după ce se deschide liftul dau de Fadi care ține o cutie în brațe.

     Fadi:-De ce ai venit așa repede?

     Cail:-Mă plictiseam enorm așa că am închis cu 10 minute mai repede.

     Ies din lift înainte să se închidă și să rămân înăuntru.

     Fadi:-Nașpa! Dar pentru că ai ajuns mai repede hai cu mine să arunc cutia asta.

     Cail:-Bine. Dar ce faci aici?

     Apăs pe butonul de la lift și așteptăm să urce din nou.

     Fadi:-Mi-am mutat lucrurile la tine.

     Cail:-Deja?

     Se uită un pic mirată la mine dar totuși tristă.

     Fadi:-Nu trebuia?

     Îi pun mâna pe cap și o mângâi ușor, zâmbindui la fel de ușor.

     Cail:-Nu e nici o problemă. Dar dacă m-ai fi spus te ajutam. Cred că ai avut ce căra și o grămadă de împachetat.

     Fadi:-Am și despachetat deja.

     Se deschide ușa liftului și ca să vezi surpriză plăcută dăm de Taky. Intrăm rapid în lift și apăs pe butonul care indică parterul dar nu înainte de al trage pe Taky înapoi în lift.

     Taky:-Ce faceți?

     Fadi:-Mergem să aruncăm această cutie. Hai cu noi.

     Taky:-Desigur. Dă cutia să te ajut.

     Fadi:-Nu! Nu este grea așa că e ok.

     Taky:-Mie mi-se pare destul de grea.

     Fadi-:Ei bine nu e!

     Taky:-Gata șefa, înţeles.
 
     Fadi:-Bun.

     Fadi iasă rapid din lift și se duce înainte. Ies și eu și mă opresc lângă Taky care o privește pe Fadi.

     Cail:-Așa este ea. O să te obișnuiești destul de repede.

     Își întoarce privirea spre mine și zâmbește.

     Taky:-Cred că deja m-am am obișnuit în mare parte.

     Cail:-Mă bucur. Mergem?

     Taky:-Da. Apropo vreau să vorbim ceva în particular dacă se poate?

     Cail:-Desigur. Pot veni la tine dacă nu vrei ca și Fadi să audă.

     Fadi:-Ce să aud?

     Taky:-Ai să afli după ce urcăm.

     Fadi:-Bine. Cail, unde arunc astea?

     Cail:-E după colț.

     Îi fac sem spre dreapta clădiri. Se întoarce spre colțul din dreapta clădiri și dispare în câteva secunde după clădirea uriașă.

     Cail:-Ce faci mâine după-masă?

     Taky:-Am de făcut cumpărături. De ce?

     Cail:-Perfect. Mergem la o întâlnire mâine la cinci?