Corpul meu tremura, imi deschid ochii si vad ca el nu mai este langa mine, sunt invaluita de cearceaful sifonat care sta lipit de corpul meu. Nu imi e frig, tremur de frica sau de furie. Imi pun mainile in par si imi trag parul pe spate. Ma ridic din pat si picioarele mele goale se tarasc spre baia din capatul holului.
Mainile mele se plimba pe gresia alba, ma sprijin de marginea chiuvetei, apa robinetului porneste iar sunetul ei nu reuseste sa ma linsteasca. Simt cum ma incordez tot mai tare, respiratia mea devine tot mai agitata, degetele mele strang cu putere suprafata alenecoasa a chiuvetei. In minte imi apar imagini cu el iar sufletul mi se umple cu repulsie. Toate sentimentele mele pentru el au disparut, toata iubirea, linistea, admiratia pentru el au disparut. Gandul lui imi aduce numai repulsie, ii simteam din nou toate acele sentimente de ura care le-a emanat asupra mea. Totul s-a evaporat, totul. Nu mai vreau sa-l vad. Imi las capul in jos privind suprafata stralucitoare. Imi elimin toata repulsia din interiorul meu. Tip!
Am tipat si acum simt cu totul in jurul meu se cutremura, imi ridic un moment ochii spre oglinda din fata mea, imaginea mea este diforma iar ochii mei stralucesc in nuante purpuri. Ma sperii si mai urlu o data, corpul meu este trantit de peretele rece, oglinda este sfaramata iar cioburile de sticla ajung la picioarele mele. Inchi ochii pentru o clipa si apoi ii deschid, camera nu mai tremura. Pe peretii albastri se vad crapaturiadanci si bucati de faianta stau cazute pe podea. Corpul meu tremura din nou cand imi dau seama ca eu am facut asta. Lacrimi de disperale si groaza imi apar in ochii.
Sunt speriata, speriata de mine, de puterile mele. Ii urlu numele cu disperare, implorandu-l sa vina. Aud pasii de la parter, de ce aud pasii? Nu ar trebui sa aud pasii! Ii aud respiratie accentuata, ii aud vocea, ii aud bataile inimii, si ii simt ingrijorarea. Disperarea ma cuprinde si mai puternic. Ce se intampla cu mine? De ce ma port atat de ciudat, de ce ma port ca un monstru.
Usa se deschide larg iar in ea apare el, pieptul lui musculos e go, purtand doar o pereche de pantaloni de trening, parul lui ud sta ravasit peste chipul disperat. Nu priveste in jurul lui, nu priveste incaperea distrusa, nu priveste cioburile, ma priveste doar pe mine iar ochii lui ma patrund profund. Ma vede pe jos cu lacrimile in ochii. Fara sa se mai gandeasca, intr-un salt sta langa mine, ma apuca de brat si ma trage in bratele lui, mainile mele se infasoara cu disperare si stangacie injurul gatului sau iar capul meu sta lipit de pieptul lui ascultand bataile inimii, erau atat de calme, corpul meu se relaxeaza iar eu plang in liniste pe pieptul lui.
Inchid ochii cand simt ca corpul lui se dezlipeste de pe sol printr-un salt. Pasii lui erau inceti, graba si disperare chiar nu ma ajutau in acest moment iar el stie asta. Coboara scarile, fiecare pas provoca sunete atat de puternice in podeau veche de lemn. La fiecare sunet ma infior dar ma concentrez asupra inimii lui care ma linistea atat de bine.
Ajungem la parter, rasuflu usurata. Stam in fata scarilor iar eu aud sunetul rotatilor cuptorului de microunde, aud sasaitul scos de ceai si de cafea, prajitul oalor, si ticaitul ceasului. Imi strang ochii disperata si urlu in pieptul lui, el ma strange mai tare, mai protector. Ma concentrez pe el, pe respiratia lui, pe bataile inimii lui si pe mirosul lui iar corpul meu nu mai inebuneste.
Fara sa observ ajungem in bucatarie, se aseaza jos si sta cu mine in brate. Imi plimb privirea prin camera si ma uit la vaza cu flori de pe dulap. In minte imi apar toate datile in care el imi aducea flori. Simt o mica intepatura in jurul tamplei, intepaturea ajunge la ochii. Privesc nervoasa florile si vad cu corpurile lor zvelte se topesc iar culorile lor cedeaza devenind negricioase. Fara sa imi dau seama omor florile, ma uit disperata la ele si tip scurt si puernic un ''NU'' raspicat. Un val de tensiune imi aparese corpul prin gat si vaza se sparge intr-o exlozie, apa zboara prin toata incaperea. Tremur si incep sa plang. Mainile lui Luis ma trag spre el, mangaindu-ma protectiv. Buzele lui se lipesc de parul meu ciufulit. Vocea lui ma linisteste usor.
CITEȘTI
Regina- Always and forever
Lobisomem-Daca mai faci un pas jur ca te omor! -Hai incearca! Haide caine vreau sa vad de ce esti in stare! -Eu sunt Marele Alfa! Eu sunt Alfaul Suprem! -Si crezi ca nu stiu asta! Mi-o reamintesti in fiecare parte din zi si din noapte! -NU poti sa pleci! -A...