Capitolul 24

383 24 2
                                    

     
       Intru in baie si încui usa. Ma asez pe jos si pe mana mea incep sa fac cate o mica tăietură. Ma durea inima de la gândul că acea curvă s-a sărutat cu Seike si ca acesta ia si răspuns totodata.

    Tristetea se scurge prin tăieturi si lacrimile dureri cad pe podeaua rece a baii. Dupa ce ma ridic usor de pe podea ma îndrept cu greu spre clasa mea. Cand intru in ea îl văd pe Tony si ma asez lava el

Eu:Hei Tony. Pot sa stau langa tine azi?

Tony:Sigur. Dar s-a intamplat ceva?

Eu:Nu. Nimic.

Tony:Esti sigura. Arăti cam trista.

Eu:Da totul este ok.

Tony:Se vede pe tine ca esti epuizată. Se mai vede si ca nu esti ok.

    Tony ma ia in brate si niste lacrimi curg pe fata mea. Acesta le sterge si îmi zambeste. Mă face să mă simt putin mai bine dar nu incat sa imi revin.

Eu:Multumesc.

Tony:Nu îmi multimii. Nu ai de ce.

Eu:Ba da. Nu ne cunoastem nici de o saptamana si tu ma imbratisezi si ma faci sa ma simt putin mai bine.

Tony:Nu îmi place să văd oamenii suferind. Nu asa cum o fac eu.

Eu:Dar pari atat de vesel.

Tony:Sa stii ca aparentele înseală.

Eu:Se pare ca da...

   O liniste apăsătoare se asează peste noi. Doar ceilalti din clasa mai vorbeau si se uitau la noi, dupa care incep sa sopteasca chestii. Cel mai probabil de noi.

    Clopotelul suna si ne anunta ca ora de engleza incepe. Profesoara este bolnava asa ca nu v-a veni la ora. Dupa putin timp îl văd pe Seike intrând în clasa iar eu Imi întorc privirea.

Seike:Miki vreau sa vorbim.

Eu:Vorbim cand ajungem acasa.

Seike:Dar...

Eu:Vorbim acasa si gata.

Seike:Ok...

     In timpul ori libere eu am vorbit doar cu Tony. Se pare ca el acum este crescut doar de un tata alcolist. Imi este mila de el. Oare daca îl chem sa stea la mine v-a fi mai ok? Oricum casa mea este mare si mai am 4 camere deci nu vad de ce nu.

Eu:Tony, ai vrea sa stai la mine?

Tony:Dar cred ca e prea mare deranjul.

Eu:Nu. Chiar deloc. Casa are multe camere.

Tony:Nu stiu ce sa zic.

Eu:Daca decizi sa vi te astept cu mare drag :)

Tony:Multumesc. Esti foarte amabilă.

Eu:Mdea. Asa sunt eu de felul meu. Foarte amabila. Poate prea amabilă cateodata.

      Eu continui sa vorbesc cu Tony toata ora aceea. A fost dragut sa îl cunosc si eu mai bine pe Tony. El este foarte timid ceea ce ma oprea din al cunoaste.

     Clopotelul suna iar eu îi spun lui Tony ca ma duc pana la baie. Toata ora aceea am vorbit despre vietile noastre. Se pare ca el este foarte depresiv cand nimeni nu este in jurul sau. Acesta mi-a spus ca a incercatcat chiar sa se sinucidă. Nu îl invinovatesc de loc. Oricum inca nu i-am spus de faza cu mine fiind criminală.

     Pe hol toti se uitau la mine. Nimic neobisnuit la asta. O vad pe satena ca vine catre mine dar eu imi continui drumul spre baie. Nu am observat ca in spatele ei se aflau inca 6 pitipoance. Intru in baie si aud o voce cunoscuta.

Satena:Ce faci emoisto? Te duci sa te tai? Ha! Esti slaba.

Eu:Mai bine taci si tineti fitele tale departe de mine.

Satena:Tu nu vorbi asa cu mine ai inteles?

Eu:Ca altfel ce? O sa dai cu scilipici pe mine pana ma încropi in el? Te rog.

Satena:Bine. Tu ai vruto. Fetelor loviri fara mila.

       Fitoasele se apropie de mine. Una dintre ele avea o bată de baseball. Acestea incep sa ma lovească. Eu am reusit sa ma apar la inceput, dar cea care avea bata m-a lovit în cap. Eu cad pe jos si acestea continua sa ma lovească cu picioarele in burta. Cand se suna acestea pleacă si ma lasa singura.

    Eu încerca să mă ridic, dar tot ce fac este sa scuip niste sânge. Fitoasele dracului. Merita sa fie pedepsite cu moartea pentru tot ceea ce fac.

      Dupa putin timp reusesc sa ma ridic de pe podea si sa fac cativa pasi pana la iesirea din toaleta unde am picat pe jos de durere si m-am lovit la cap. Din acest moment totul este negru.

Din perspectiva lui Tony

    Miki nu a venit la ora pana acum. Cand se suna trebuie sa ma duc sa o caut. Cine stie ce s-a intamplat cu ea.

     Clopotelul suna iar eu ies imediat din clasa. Ma duc catre toaleta deoarece acolo s-a dus Miki ultima data. Cand ajung o vad pe Miki întinsă pe jos la doar un pas de usa. O ridic usor pe Miki si ma uit la ea. Aceasta are sânge la gura si este plina de vanatai. Fara sa ezit chem o profesoară care suna ambulantă.

*la spital*

    Ma uit la Miki care stă întinsă pe patul din spital. Nu a dat semne de viata o ora. Ma tem pentru ea. Totusi este cea mai amabilă persoana persoana pe care o cunosc. Nu vreau sa pateasca nimic.

     Dupa inca ceva timp o vad pe Miki cum se ridica. Eu mă duc la ea si o iau in brate.

Eu:M-ai speriat. Credeam ca nu iti vei reveni.

Miki:Sunt ok.

Eu:Ce s-a intamplat?

Miki:Am fost bătută de Satena aia si inca 6 fete. Una avea o bată de baseball si m-a lovit cu ea in cap. Asta s-a intamplat in baie. Cand am incercat sa vin spre clasa am picat pe jos si m-am lovit la cap.

Eu:Imi pare rau de tine. Fetele de la scoala sunt doar niste curve.

Miki:Ai dreptate. Da eu pot pleca de aici?

Eu:Am  sa intreb doctorul

Miki:Ok.

   Doctorul o lasă pe Miki sa plece deoarece nu patise nimic grav incat sa fie internată.

Eu:Si acum unde mergem?

Miki:Vrei sa vi pe la mine?

Eu:De ce nu.

Miki:Ok. Pe aici.

     Eu si Miki mergem de 10 minute si ajungem in fata unei case mari. Cred ca este casa ei.

Miki:Am ajuns. Bine ai venit la casa mea.

Eu:Wow. Nici nu am intrat si pot sa spun ca e mare @_@

Miki:Da... De asta te-am invitat sa stai la mine.

Eu:Ma mai gandesc pana maine.

       Intrăm in casa iar eu ma impiedica de ceva si....
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
Hei killeri mei! Ce mai faceti? Nu am murit daca asta va întrebati. Am fost inactivă pt ca scoala si viata sociala ._. Mdea. Nu conteaza. Azi cred ca mai pun un capitol. Multumesc fiecaruia care citeste aceasta carte. Va iubeeesc muult pe totii. Pa killerilor :*

Un criminal cu suflet-Jeff The KillerUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum