Eu ma duc in baie si imi bandajez rana pe care acel copil copac mi-a provocat-o. Sper sa moara copcilu ala. Doar.....se joaca cu toate sentimentele tale. Vrea sa te cucerească si dupa sa te distruga. E un monstru. Asa cum il descriu multi.Dupa ce termin de bandajat pun trusă de prim ajutor inapoi , mă schimb dupa care ma culc.
De dimineata razele tampite ale soarelui ma trezesc la fel ca si alarma. Urăsc diminetileee. Oricum nu e cine stie ce daca întârzii in a 2-a zi de scoala.Eu imi fac rutina de diminieata si ma îmbrac cu un hanorac negru simplu, niste blugi negri rupti in genunchi si o pereche de converse negre. Zici ca merg la o inmormamtare Dar e ok. Imi iau ghiozdanul, le spun parintilor ca plecat si dusa am fost.
Fix cand ies pe usa il vad pe Carl cum hear si el. Ce coincidenta. Chiar speram sa il vad. Cel putin el sa ma puna intr-o stare mai buna decat asta.
Carl:Neata. Ce faci?
Eu:Pai neata si tie. Si ce as-i putea sa fac. A daaa. Calaresc un unicorn pe niste curcubee din vată de zahar multicolora ._. Tu?
Carl:Si eu imi plimb unicornul negru care a coborât din cer intr-o zi cu tricouri cu trupe intr-o geanta ._.
Eu:Vaai. Da pot sa il vad? Nu...nu....o...k...ok...
Noi începem să râdem. Dupa asta pornim la drum spre închisoare. Aaaadica scoala. De ce le tot confund? A da. Pentru ca e acelasi lucru ;-;Noi ne continuam drumul si in 10 minute ajungem la închisoare. God. De ce le tot confund? Ce e atat de greu sa tii minte ca închisoarea e pentru cei rai si scoala pentru cei torturati. Aaaaadica elevi. Sunt atât de asemanatoare incat deabea le deosebesc.
In fine. Intrăm in clasa si ne asezam in locurile din spate. Astea sunt oficial locurile noastre.
Se suna de ora si profu' de mate nu vine. Da in schimb vine un înlocuitor. Arata tanar. Cam 27-28 de ani. Nu pare a fii atat de rau. Dar poate aparentele înseală.
E prima ora de mate care pot spune ca imi place. Serios. Pare ca domnul Smith nu e atat de rau.
Oricum. Orele au trecut repede si in sfarsit pot sa plec de aici. Normal ca ma duc cu Carl. Nu am cu cine altcineva.
Pe drum vad pe cineva care purta un hanorac alb cu cateva pete mici pe el si niste blugi negri. Se pare ca Jeff nu se satura de mine. Pot sa il recunosc cel mai bine. Eu il cunosc mai bine decat o face Slender.
Imediat ce eu si Carl trecem pe langa el il pot auzii cum incepe sa mearga. Stiu ca ne urmarea. Dar e ok. Oricum este slab. Nu are ce sa imi faca.
Eu si Carl continuam sa mergem fara ca eu sa il bag in seama pe Jeff.
Eu:Deci....Carl....cum iti mai merge viata?
Carl:Destul de bine.
Eu:Uite. Eu azi nu am nimic de facut. Vrei sa iesim pe afara?
Carl:Da. Ne întâlnim la locul acela?(se refera la dealul pe care am fost ultima dată)
Eu:Da. E perfect acolo. Iti dau mesaj cand o sa fiu gata si o sa iestim.
Carl:Ok. O sa astept mesajul :).
Ajungem in fata caselor noastre si Carl ma îmbrățișează inainte de a intra. Este un dragut. Stiu ca Jeff acum ma va pandi sa vada cand ies sau poate va intra peste mine in casa. Nu imi pasa. Nu imi poate face absolut nimic.
.
.
.
.
.
Trec 10 minute. Nimic. Trec 20 de minute. Nimic. Trece jumătate de oră. Nimic. E clar. Doar m-a urmarit. Acum îi voi da mesaj lui Carl pentru a iesii.
*prin mesaje*
CITEȘTI
Un criminal cu suflet-Jeff The Killer
FanfictionCine spune ca un criminal nu poate iubii? E o minciuna...el a reusit...si m-a cucerit! La un momendat m-a ranit... Eram suparata pe el. Dar, oare, eram suparata sau simteam sentimentul de durere si dor... O poveste de dragoste dar nu prea. E undeva...