Știu că nu-ți e frică de singurătate,
Dar cum de ți-ai permis să mă iubești,
Când toate trec cu-atâta cruditate
Și destramă firu-a tot ce îți dorești?
Știu că nu-mi era frică de singurătate
Dar cum de mi-am permis să te iubesc
Când între dragoste și demnitate
Aleg întreagă acum să mi te dăruiesc?
