O singurătate la doi

17 4 2
                                    

Viața mea și-acea singurătate

Pas în pas au mers mereu,

Nu știam c-aș fi o jumătate

De celulă lipsită de nucleu.


Viața mea și-acea singurătate

Încet ʹncet fugind te-au întîlnit,

Ai fi putut o-ntreagă eternitate

Să le eviți pentru că le-ai dorit...


Viața mea și-a acea singurătate

Te-au primit în brațele durerilor de-apoi,

Cine a crezut că printre toate date

Și singurătatea se-mparte infinit la doi?!

BrățaraUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum