A fost o dimineață de care-mi amintesc
Cum soarele-și dorea din casă să ne scoată
Și veșnicii se pierduse timpul să socoată...
A fost o dimineață pe care încă o trăiesc.
A fost un pat îngust într-o iubită cameră
Cu-n geam prin care priveam în viitor
Și-un glas dorit, domol, copleșitor
A fost un pat și altele nu se enumeră.
Ai fost tu într-o cămașă în carouri
Și tremurând chitara îți rugai
Să-și rupă fina strună fără grai
Din ea pe deget să-mi pui mii de ecouri.
