O lume periculoasă

Capitolul 8

ANDREEA'S POV

Am urcat in maşina lui Niall având grija sa nu ma vada cineva. Am aşteptat sa plece Karina ca sa nu dam prea mult de înţeles, dupa am plecat si noi. Sper ca Jack sa nu reacţioneze intr-un fel mai nebunesc cand o sa afle de concurs, este foarte important pentru Katrina si el ştie asta.

In maşina era o liniste apasatoare, ne îndepartam usor de centrul orasului, acolo fiind mai toate restaurantele si cafenelele. Ştiam de la Niall încă de când am plecat cu Katrina de acasa ca nu o fie o întâlnire obişnuită, dar nu i-am asta spus Katrinei. Lucrul acesta ma cam sperie.

-Ăăă, Niall? Unde mergem? il intreb pentru prima data, vazand ca ne îndreptăm spre iesirea oraşului, mai exact partea interzisă, unde se aflau o data toate firmele de succes ale oraşului.

-O să-ţi prezint pe cineva iubito, îmi răspunde el calm si isi pune mana oe coapsa mea.

-Dar de ce aici?

-Pentru ca este mai in siguranţă sa vorbiti aici.

-Niall, ma sperii.
-Iubito, stai linistita, nu o sa păţeşti nimic. Voi fi acolo, langa tine.

-Oh bine...

După ce Niall a parcat maşina, am coborât in fata unei clădiri mult prea cunoscută mie. Obişnuiam sa vin cu Katrina pe aici, dar după moartea părinţilor ei, nu am mai venit, am stat departe de zona aceasta a oraşului. Ma uitam la cladire cu parere de rău, cândva, era cea mai frumoasa din oras si cea mai mare si cunoscută pe piaţa din lume, iar acum este toata scrum.

-Niall, trebuie sa intrăm in cladirea asta?

-Da. De ce? Stii clădirea?

-Da, ştiu fiecare colţişor din ea. A fost cea mai de succes firma din tot Vegas-ul.

-Paragina asta? Cum asa?

-A fost firma mamei Katrinei, cea mai mare Casa de moda din Las Vegas. Veneam mai mereu cu Karina aici...

-Ce s-a întâmplat după?

-Dupa ce Vladimir i-a omorât pe părinţii ei, firma a ramas pe mainele tatei, la fel ca si cea la care lucrează acum. Tata nu avea cum sa o conducă la fel cum o făcea Victoria, iar mama nu prea se pricepea in ceea ce priveste moda, asa ca au dat-o la licitaţie. Nu a durat mult timp, iar cineva a cumparat-o, Katrina câştigând o suma considerabilă de bani, dar dupa o lună, clădirea a fost incendiată.

-Şi cealaltă firma?

-James stia ca Vladimir o sa vina sa-l omoare, asa ca a trecut toata firma pe numele tatei, cat si pe Katrina. Dupa toate acestea i-a lasat un testament cum ca Katrina este trecută in actele casei, iar tata o sa aiba grija de ea dupa moartea lor.

-Pai, daca Katrina are atâţia bani dupa firma mamei ei, de ce mai participă la curse?

-Din placere. Știe ca este periculos pentru ea, deoarece oamenii lui Vladimir sunt cu ochii pe ea, dar in ziua înmormântarii si-a jurat ca o sa-l omoare pe Vladimir si o sa-l faca sa sufere.

-Nu ştiam asta despre ea. Adica da, Jack mi-a povestit cate ceva, dar nu mi-a zis niciodata ca regina are un trecut asa de urât.

-Nu toata lumea o cunoaşte cu adevărat. Ne vorbeste prea mult despre asta, doar cu persoanele care ii sunt de încredere, dar acum mai mult ca niciodată, vrea răzbunare, poate ca nu o arata, dar asta vrea.

-Imi pare rau pentru parintii ei! Acum, haide înăuntru, ne aşteaptă lumea, imi spune razand si ma prinde de mana.

Am încredere in Niall, ştiu ca el si restul ii vor binele Katrinei, chiar şi Luke cu toate ca nu o arata, nu ma îndoiesc de asta, nu as putea. Am intrat in clădirea mare unde spre surprinderea mea sunt oameni care fac diferite lucruri, unii vorbesc între ei, iar altii cara valize negre sau repară cate o maşină. Am trecut de "recepţie " indreptandu-ne spre fostul atelier unde se faceau toate ţinutele si unde stateam cel mai mult.

-Esti gata? ma întreabă Niall scotandu-ma din gândurile mele.

-Da. Sau asa cred.

-O sa fie bine, vei vedea, imi spune si deschide usa din fata noastră.

Atelierul era cea mai mare incapere din toata cladirea, dar acum mi se pare asa de mica. In mijlocul încăperii era pusa o masa cu 12 scaune, iar mai pe margini erau două canapele si mult mobilier. La masa se aflau Luke, Ashton si încă doua persoane pe care nu le cunosc. Șușotelile din camera s-au oprit o data ce usa se deschisese, pe ea intrand un bărbat de varsta a doua, probabil cu 2-3 ani mai mare care tata, înalt, brunet si cam bine facut.

-Sunteti toți sau iar trebuie sa mai astept pe cineva? intreaba el puţin tensionat.

-Doar Jack lipseşte, in rest suntem toti, ii raspunde Luke ca un elev model la intrebarea pusa de profesor.

-Jack a anunţat ca are puţină treabă, spune şi îşi îndreaptă privirea in direcţia mea si Niall. Oh, tu trebuie sa fi Andreea, corect?

-Da, incantata de cunoştinţă, ii raspund si intind mana politicos in semn de salut.

-Victor, de asemenea, spune si imi prinde mana in a sa. Te-am chemat aici pentru ca trebuie sa vorbim despre Katrina.

-Este in pericol sau a patit ceva? Mi-a spus ca se întâlneşte cu Jack, il intreb panicata.

-Stai liniştită, este cu Jack acum, dar nu asta este important. Vladimir este pe urmele noastre, se apropie cursa, iar ea trebuie protejată. Motivul pentru care te-am chemat este ca, vreau sa ma ajuţi, sa faci parte din aceasta mafie.

-Cum sa fac asta si mai ales cu ce va pot ajuta eu? Tata e de partea legii si dreptății, iar eu sa fiu de partea opusa lui, a pericolului?

-Tu petreci cel mai mult timp cu ea. Stai linistita ca nu o sa fi pusa in pericol nici tu si nici parintii tăi, este alegera ta daca vrei sa ne ajuţi sau nu. Gândeşte-te ca o faci pentru binele ei si al părinţilor tai.

-Bine, iti accept propunerea, oricum nu prea aveam de ales, nu-i asa?

-Asta cam asa este, dar ea nu trebuie sa stie nimic până după cursa.

-Vreti sa o mint? Nu pot face asta!

-Nu o minţi, doar nu o să-i spui pana dupa cursa, asa o tii in siguranţă. O sa-ti spun întreaga poveste reala despre duşmănia dintre Vladimir si parintii ei, la care sunt implicat si eu.

-Chiar vreau sa stiu...

In ce dracu m-am bagat? Katrina o sa ma omoare cand va afla.

KATRINA'S POV

După întâlnirea cu Jack m-am dus acasa. Trebuie sa-mi pregatesc bagajele, deoarece plec miercuri. I-am spus domnului Dawson ca o sa vina un prieten mai mare cu mine si chiar s-a bucurat. Andreea a ajuns şi ea acum cateva minute, după care am plecat la noi acasa. Acum ne aflăm in masina mea, cu muzica data la maxim si comportadu-ne ca doua nebune scapate de la ospiciu. Din când in cand, Andreea isi mai ia telefonul si ii tastează probabil lui Niall. Sunt asa de fericita pentru ea, vroiam de mult sa o vad asa, ca sa ma pot lua de ea. Dupa mai bine de 15 minute am ajuns acasa. Am lasat masina in garaj. Ceva era neinregula, garajul era deschis, iar lumina din casa era aprinsa, nu imi amintesc sa le fi lasat asa. Am ajuns in fata usii unde am bagat cheia in broasca sa o deschid, dar usa era deschisa. M-am uitat la Andreea intrebatoare, dar ea avea aceeaşi privire, am intrat in casa, iar pe canapea era el, stând relaxat.

-Ce cauti tu aici si cum ai intrat?