Identitate dublă

Capitolul 5

Nimic nu este mai rău în viața asta decât incertitudinea. Cum ar fi să știi mereu ce curse îți va mai întinde aceasta mafioata pe nume Viața ? La fiecare colț te așteaptă o noua provocare care te va ridica pe piedestal sau te va coborî pe pământ, asta depinde de tine. În viața trebuie să fii un luptător pentru a supraviețui, căci altfel ești călcat în picioare de cei mai puternici.

Mă trezesc din somn din cauza unor țipete ce se aud în toată casa, mai exact pe coridor. Deschid încet ochii și sunt învăluită de un întuneric îngrozitor. Am uitat să menționez, mi-e frica de mor de întuneric și fulgere. În fine... Mă uit prin camere în speranța de a găsi ceva cunoscut, dar eșec total. Panica pune  stăpânire pe corpul meu și am avut prostul reflex de a mă ridica, dar am fost străpunsă de o durere izbitoare in zona abdomenului. Gatul meu a scos un răcnet de toată frumusețea, probabil am trezit tot cartierul, nu doar fetele. Amintiri din seara precedentă, ei bine așa cred eu, au început să năvălească peste mine. Cum am ieșit din club...Schimbul de focuri...Și vocea ce mă striga, paremise era Roxy. O singura întrebare mai am Cine? Nu am timp să mă mai gândesc la asta căci dau navala peste mine doi nebuni îngrijorați.

- Amara, te-ai trezit în sfârșit. Ne-am făcut griji pentru tine.

Roxy părea foarte speriată, de fapt pe fata fiecăruia se putea citi acea confuzie creată peste noapte. Nimeni nu înțelegea ce sa întâmplat mai exact astă-seară, dar pentru moment mulțumesc domnului că totul a trecut cu bine.

- Ați crezut că scăpați de mine, nu? Ei bine, sunt nevoita sa va anunț că cu părere de bine sunt teafără și nevătămată.

- Stai liniștită Roxy, Amara e mai vie că niciodată. Are nouă vieți că pisica.

- Să știi dragul meu Diego, că nu m-am lovit la cap și știu perfect din cauza cui am ajuns în starea asta, așa că aștept un mulțumesc macar din partea ta. Mi-a junge ironia ta în zilele obișnuite.
Deodată o vad pe Roxy cum de cripseaza, semn că am zis ceva nepotrivit, dar nu înțeleg ce?

- Daca ai făcut ce ai făcut doar pentru a primi mulțumiri, mai bine nici nu făceai nimic, era mult mai bine așa. Cuvintele lui Diego au năvălit peste mine că o furtuna. Acum când a zis-o cu voce tare mi-am dat seama că nu am dreptul sa cer nimic de la el și eu de fapt nu l-am salvat că sa primesc ceva în schimb, ci pentru că asta am simțit că trebuie să fac.

- Va aștept în cinci minute aici pe toți pentru a putea vorbi despre cele întâmplate.

- Mai bine lăsăm pe mâine, acum ești obosită și ai nevoie de odihna pentru reabilitare.

- Roxy, ai patru minute, timpul trece...

- Încăpățânat-o! Îmi aruncă Diego în fața și merge să-i strige pe ceilalți .

În scurt timp tot grupul este prezent în micuța mea cameră, gata de o discuție lungă...

- Să trecem la subiect deodată. Asta seară am avut parte de o primire foarte buna la club din cate știți, daca nu era Diego probabil acum eram pe undeva pe marginea drumului. Deci cine și ce idei are în privința celui ce ar fi putut organiza asta? Elena tu cum crezi? Ar fi putut Alex sa ne facă asta, daca da, atunci de ce?

- Elena nu este aici, după plecarea ei cu Alex aseară, nu am mai auzit de ea nimic, iar telefonul mobil este închis. Roxy a sunat-o de câteva ori, dar nu răspunde.

- Ok, deci teoretic Alex este scos de sub acuzație, dar practic putea organiza totul și apoi să plece pentru a nu cădea sub acuzație. Dar de ce ar face asta Alex?

- Da, daca este el desigur zice, Andrew. Nu suntem siguri de absolut nimic acum, dar cert este un lucru, avem adversari puternici și trebuie să fii atenți.