Saruta-ma, baiete!

6. Nu exista intalniri intamplatoare

"In sfarsit e weekend!" am gandit eu bucuroasa si am sarit din pat aproape cazand. M-am uitat la ceas si am vazut ca era deabia ora opt si jumatate. Perfect, astazi o sa mai ies si eu din casa, nu o sa mai stau in fata laptopului toata ziua, cum am facut ieri. M-am apucat sa imi fac curatenie prin camera, mai ales in sifonier. Am gasit niste haine pe care nu le mai purtasem de mult timp si pe care uitasem ca le am. Cand am terminat, eram foarte mandra de mine, totul arata foarte dragut. Cand m-am asigurat ca se facuse destul de tarziu, am sunat-o pe Britt, prietena mea cea mai buna, fara sa imi fie teama ca o sa o trezesc.

-Hei, straino, ce faci? Nu mai dai nici un semn de viata?

-Stii tu, am fost ocupata cu una, cu alta, zice ea cu o voce plictisita.

-Iar iti cauti prieten? Off, Britt, nu te potolesti niciodata...

-Mi-am facut deja! Suntem impreuna de o saptamana. Bine asa nu imi place de el, dar are ochi frumosi si in plus stii ca nu imi place sa stau singura.

-Da, te stiu eu prea bine. Hei, ce zici, ne vedem azi pe la ora doua la cafeneaua aia din mall care s-a deschis recent? Stii tu, sa mai vorbim si noi ca fetele, si-asa nu te-am mai vazut de o vesnicie.

-Sigur! Chiar imi era dor de tine! Deci ne vedem acolo, te-am pupat!

Dupa ce i-am inchis ei, m-am gandit cateva minute la ce vom face si cat vom sta, apoi l-am apelat pe Dan.

-Buna! Ce faci? raspunde el vesel, in mai putin de doua secunde.

-Bine, ma gandeam sa iti dau sansa sa ma scoti la o prima intalnire. Ce zici, tu si cu mine in mall la ora patru?

-Normal, doar ca eu trebuia sa te sun si sa te invit in oras. Unde mai e farmecul?

-Iubi, nu conteaza cine invita pe cine atat timp cat suntem impreuna.

-Imi place cum gandesti, te pup dulce de tot!

I-am inchis, zambind din toata inima. Era atat de perfect, si era al meu. Deci azi urma sa am prima intalnire cu Dan, in calitate de cuplu, asa ca trebuia sa ma imbrac frumos. Dupa ce am ales tinuta perfecta, m-am machiat dragut ca de obicei si mi-am indreptat parul, am plecat spre mall fericita ca nu o sa intarzii. Am ajuns prima la cafenea si am ocupat o masa. In aproximativ 10 minute a ajuns si Britt, dar mare mi-a fost surpriza cand in spatele ei mai erau inca doi baieti.

-Iubita mea! Doamne ce bine arati! Zici ca te duci la intalnire! ma intampina ea fericita si sare pe mine sa ma imbratiseze.

-De fapt... 

-Apropo, el e Justin, iubitul meu, iar el e Matt, prietenul lui cel mai bun, face ea prezentarile inainte sa apuc eu sa spun ce aveam de zic. Scuze, am uitat sa iti spun ca vin si ei. Nu te superi, nu?

-Nu, doar ca...

-Bine! Ma bucur atat de tare! tipa ea fericita, intrerupandu-ma din nou.

A sarit la gatul lui, a inceput sa il sarute, iar apoi a uitat de noi. Nu ne-a mai bagat in seama, parca ar fi fost doar ei doi la intalnire. Era prietena mea cea mai buna, dar nu o suportam cand facea asta. O chemasem sa mai stam de vorba doar noi doua, nu credeam ca o sa isi aduca si prietenul si sa se comporte ca si cum nu am fi existat. Am inceput sa o analizez pe ea pentru inceput, apoi am continuat cu baietii. Britt era o fata putin mai scunda decat mine, dar purta tocuri foarte mari si astfel nu se observa diferenta prea mult. Avea parul saten inchis, putin mai lung de umeri si in majoritatea timpului il purta ondulat. Ochii ei albastri ii erau conturati foarte discret cu creion, astfel avea un aer de fata cuminte, ceea ce era total opusul ei. O cunosteam pe fata asta de cand ne-am nascut. Era o prietena buna, stia cum sa se distreze dar era foarte enervanta cand venea vorba de alte lucruri, cum ar fi faptul ca nu stia deloc sa asculte si de multe ori se baga in viata altora mai mult decat era nevoie.

Am terminat cu ea si am continuat sa ii analizez pe baieti. Am inceput cu Justin. Era inalt, mult prea inalt pentru ea. Parul blond il purta ridicat, freza lui aranjata perfect punandu-i in evidenta ochii verzi ca jadul. Celalalt baiat, Matt avea parul saten inchis si ii statea drept, cateva suvite acoperindu-i jumatate din frunte, iar ochii lui erau albastri. Semana atat de mult cu Britt incat, daca nu as fi cunoscut-o atat de bine, as fi crezut ca sunt frati. 

Am inceput sa vorbesc cu Matt, doar nici unul dintre noi nu era bagat in seama. Am aflat ca e de aceeasi varsta cu mine si ca era in acelasi liceu cu Britt, la fel ca si Justin, doar ca baietii erau la alta clasa. Era dragut, sincera sa fiu, aveam multe in comun. Dupa ce mi-am terminat sucul, baietii, sticlele de bere, iar Britt, cafeaua, cei doi indragostiti si-au amintit de noi si am hotarat sa mergem putin prin magazine. Prietena mea incepuse sa il ia pe iubitul ei prin cabinele de proba, ea isi lua cele mai extravagante haine sa le probeze, ca sa ii faca in ciuda. Eu si cu Matt doar ne tineam scai de ei si radeam de feţele pe care le facea Justin cand o vedea. 

Dupa multe plimbari primesc un telefon si vad ca s-a facut ora patru. Niciodata nu am crezut ca poate trece timpul atat de greu. I-am raspuns lui Dan, care a zis ca ma asteapta la intrare.

-Britt? Eu trebuie sa plec.

-Deja? Hai ca de-abia am vorbit cu tine.

-Stiu, imi pare rau, dar trebuie sa ma mai vad cu cineva.

-Bine, mai iesim noi zilele astea. 

M-am dus si am pupat-o pe amandoi obrajii, la fel si pe baieti si am plecat. Dupa putin timp am putut sa il vad. Era atat de frumos, imi era un dor nebun de el, desi nu il mai vazusem de ieri. M-am dus la el, i-am sarit in brate si am inceput sa il sarut. El m-a luat in brate, m-a tras mai sproape de el si mi-a raspuns la sarut.

-Buna! Ce mai faci? Doamne, Kim, cat de bine arati!

-Mi-ai luat vorba din gura! Ce sa fac, asteptam sa te vad odata si parca nu trecea timpul mai repede. Apropo, pe unde vrei sa mergem? 

-Credeam ca ne plimbam prin mall, ca tot m-ai chemat pe aici, dar nu putem decat sa mergem la suc. Hai mai bine prin parc, nu am mai fost de mult pe acolo toamna si la vremea calda de afara e perfect pentru o plimbare.

-Da, e foarte bine! Si-asa ma plimb pe aici de vreo trei ore cu o prietena.

A chicotit usor, apoi m-a sarutat. Degetele noastre s-au impleticit, trimitandu-mi fiori in tot corpul. Am luat un taxi pana acolo, desi nu era foarte departe. Nu mai vazusem de mult parcul, toamna, dar pot spune ca peisajul era superb. Totul era auriu si aramiu, copacii erau mai goi decat mi-i aminteam. Frunzele care ramasesera in ei erau uscate, colorate specific anotimpului, dar in lumina soarelui aratau atat de bine, nu pareau deloc tristi. Dan m-a dus in cel mai romantic loc pe care il vazusem vreodata, pe malul unui lac era o salcie, iar fix sub ea era o banca. Ne-am asezat, de acolo se puteau vedea perfect cele mai frumoase zone din parc, nu mai fusesem niciodata in locul asta, dar nu mai voiam sa plec.

-Iti place aici? Daca nu, spune-mi si mergem sa ne mai plimbam.

-Glumesti? E perfect! Nici in vise nu mi-as fi inchipuit un loc atat de frumos.

M-am uitat la el cu o privire plina de dragoste, iar in ochii lui am putut citi bucuria, iubirea si niste sentimente atat de frumoase incat nici nu puteam sa le descriu. L-am sarutat usor, si mi-am pus capul pe umarul lui. El m-a luat in brate, ramanand asa cel putin o jumatate de ora. Desi nici unul din noi nu spunea nimic, nu conta. Imi placea doar ca eram cu el. Pana la urma unul din noi a spart linistea si am inceput sa vorbim, sa glumim, sa radem, pana cand am vazut ca s-a facut seara. Nu intelegeam cum trecuse timpul atat de repede. Desi voiam sa mai stau acolo, la insistentele lui am plecat. M-a condus pana acasa, cand am ajuns in fata blocului meu m-a lipit de el si m-a sarutat atat de profund, incat nu voiam sa se opreasca. M-a privit in ochi cateva secunde, m-a imbratisat din nou si a plecat, iar eu am intrat in bloc, fericita, gandindu-ma ca asta a fost cea mai frumoasa zi din viata mea.