Spor la citit
In episodul trecut:
Oftez zgomotos întinzându-ma în pat.
?: Oh.. Te-ai trezit? Cum te simți?..
***
Eu: Slăbită ...
Dylan: Odihnește-te! Vorbim mai târziu despre ceea ce ai făcut!
Înghit în sec privindu-l speriata.
Eu: De ce n-am murit?..
Dylan: Deci vrei sa vorbim acum?
Eu: Da..
Dylan: De ce ai vrut sa te omori?!
Nu răspund, doar îmi las capul în jos privind parchetul.
Dylan: Nu ți-am făcut absolut nimic! Nu te-am jignit si nu te-am rănit..
Eu: Stiu ... dar acest loc ... e prea înfricoșător ... Nu-mi place aici..
Teo: Beatrice ... Ești bine? , ma întreabă așezându-se lângă mine, privindu-mă speriata.
Eu: Cat de cat..
Teo: Vreau sa vă mutați în oraș! Am cumpărat un apartament cu trei camere la etajul 2 pentru voi. Beatrice are dreptate, acest loc e prea oribil.
Eu: Doar eu cu el?..
Teo: O sa locuiesc și eu cu iubitul meu lângă apartamentul vostru, dacă Dylan te supăra.. doar trebuie sa ma strigi și îl omor! , îmi spune făcându-mi cu ochiul, apoi se îndreaptă spre usa.
Dylan: Dar părinții..
Teo: Ne lasa! Hai, începeți bagajele.
Fără comentam, chiar dacă eram amândoi în dubii ne-am făcut bagajele.
În mașină nimeni nu a scos vreun cuvânt, iar când am ajuns Teo ne-a dat cheia și a plecat.
Am intrat în apartament uitându-mă în fiecare colțișor. Totul era mobilat modern.
Eu: Wow.. ma asteptam ca totul sa fie negru..
Dylan: Se cunoște ca Teo a cumpărat mobila..
Eu: Totul e minunat!
Dylan: Daca spui tu..
Ma asez pe canapea la câteva secunde simtind o mana pe umarul meu.
Dylan: Acum te simți la fel de rău?..
Eu: Nu pot sa spun ca ma simt la fel, dar nici minunat..
Dylan: Înțeleg.. Ma duc sa fac un dus pana vine pizza.
Eu: Bine, spun căutând telecomanda.
Când vreau sa dau drumul la televizor se aude un mic ciocănit.
Ma ridic grăbită crezând ca e Teo, dar ma inselasem.
?: Buna.
Eu: Buna.. , spun puțin încordată uitându-mă la tipul din fata mea.
Parul maro, puțin ciufulit, ochii albastri ca marea, îmbrăcat cu o bluza albastra și blugi.
?: Eu sunt Addam.
Eu: Beatrice, încântată..
Addam: Asemenea. Scuze, poate par ciudat, dar am vrut sa cunosc noii vecini. Nu ma asteptam ca o fata asa frumoasa sa locuiască lângă apartamentul meu.
Eu: Aha..
Addam: Ai vrea sa ieșim mâine?
Atunci aud usa trantindu-se, lângă mine aparand Dylan.
Dylan: Nu! Nu vrea nimic!
Ii închide usa în nas, uitându-se urat la mine.
Dylan: De ce ai deschis usa?! Și de ce îl lăsai să-ți facă curte?!
Ma dau câțiva pași în spate, lipindu-ma de perete. El apropiindu-se rapid de mine..
********************************
Va urma
CITEȘTI
Mi-e teama chiar și de umbra mea ...
ContoTeama ... e un sentiment oribil ... pe care din păcate îl simt în fiecare moment, la fiecare pas făcut, la fiecare bataie a inimii. Mi-e teama chiar și de gândurile mele. Dacă ar știi cineva ce se afla în mintea și inima mea ... n-ar putea dormii, n...