Mirrors H.S.

Capitolul 17 - Last chance

Debby's pov :

Tăcere. Harry se uita şocat la mine după ce am rostit acele două cuvinte. S-a ridicat din fotoliul din care stătea şi s-a îndreptat spre mine. S-a aşezat pe pat în dreapta mea.

- Ai de gând să spui ceva? Tăcerea asta mă omoară!

- Şi eu te iubesc Debby. Îmi acorzi o a doua şansă? Ne acorzi nouă încă o şansă?

- Este ultima-

Am fost întreruptă de Harry care mi-a cuprins buzele intr-un sărut dulce.

- Promit că nu te voi dezamăgi.

- Sper. Şi ai face bine să nu o faci, Styles.

- Am promis Reed. Cred că eşti obosită.

- Sunt. Cred că ar trebui să plec.

- Nu pleci nicăieri! Abia ne-am împacat şi tu vrei să pleci! Nu domnişoară e deja târziu şi eşti obosită iar ăsta e un pat...

- Am înţeles ideea. Vrei să stau?

- Nu e o întrebare. Stai şi punct.

- Şi ce voi purta? Nu am pijamale

- Stai să îţi dau un tricou.

Harry mi-a adus un tricou negru. Unul din cele 200. Nu îl înţeleg de ce poartă negru. Poate i-a murit pisica. Orice e posibil.

- Mersi.

Când am ieşit din baie l-am văzut pe harry stând în pat, fără tricou... Debby nu te mai holba. M-am aşezat în pat lângă el şi iar era liniştite, din nou. Harry nu e prea vorbaret. Deodată Harry m-a luat în braţe.

- Mă bucur atât de mult că eşti din nou a mea. Te iubesc. Promit că nu te voi mai lăsa să pleci.

Eram atât de obosită încât ochii mei au început să se închidă, iar realitatea s-a separat de lumea viselor.

Încă un capitol. :) M-am gândit să fac un program:

Luni şi vineri: Mirrors

Miercuri şi duminică: Love me

Deci următorul update va fi vineri :)

Love ya :*