Mr.&Mrs. Agreste

#4

Pov's Marinette

Eram acasă, da am decis să mă întorc era de mult de cand nu treceam pe acolo si sinceră sa fiu, imi era dor de parinți mei si de prieteni mei; deja a fost un lucru superb să îl întalnesc pe Nico la bar-ul ăla, ma întrebat de Alya non-stop. Alya a rămas aici la Paris să învețe ca si mine suntem încă bune prietene, să mă trezească din gandurile mele a fost Tikki, care ma avertizat ca am ajuns, am luat autobuzul ca să ajung înapoi. Adrien sa oferit să mă conducă acasa dar eu am refuzat, a fost draguț din partea lui. Cand am ajuns acasa parinți mei nu erau, perfect. Ma duc în camera mea, a ramas asa cum am lăsato toată colorată de roz; Tikki iese din gentuța mea si se arunca pe una din miile pernuțe înprastiate prin cameră.

"Marinette, esti sigura ca stai bine?"

Ma intreabă Tikki destul de preocupată, s-au întamplat foarte multe lucruri în lunile astea, eu ca si siuper-eroina parisului adică Ladybug să o 'salvez' de răufăcători, dar devine din ce in ce mai grea treaba decand Chat Noir mă lasă singură, cate odată nu vine chiar de loc, el mi-a spus: "Sunt sigur că o să te descurci si fară mine!". Mda de atunci nu prea se prezintă cand este vorba de 'salvarea parisului', dar nu pot să-i fac nimic. Dar chiar am nevoie de el! Si ar mai fi un lucru care..

"Marinette te-ai intors draga noastră!"

Să mă trezească din gandurile mele au fost parinți mei, am privit terorizată pernuța unde era asezată Tikki, ah era goală, ce bine. Cate odată ma gandesc că dacă n-ar fi pentru Tikki eu nu stiu unde as fi acum. Îmi salut parinți cu o îmbrățișare care a durat vreo cinci minute sau chiar mai mult. Telefonul meu a început să sune la un monument dat, ma uit să vad cine era şi aproape leşin cănd văd că era Adrien. Nu am raspuns, doar cand mă gândesc la ce sa întamplat ieri la hotelul ăla: imi este frică să vorbesc cu el.

FLASHBACK

Eu şi Adrien am iesit afară, eram amândoi destul de stresați amândoi. Cand am ajuns afară l-am văzut pe Nico sau mai bine spus el ma văzut pe mine, a venit spre noi; ma înbrățişat am vorbit câteva minute, si în tot timpul acesta nu a făcut altceva băiatul asata decat să mă întrebe de Alya; se vede de la distanță că esti indragostit de ea. După m-ia oferit mie si lui Adrien un niste cocktail-uri, Adrien la acceptat fară probleme, dar eu în schimb am refuzat de mii si mii de ori, dar degeaba. Până la urmă l-am acceptat doar ca să îi fac pe plac lui domnul 'un cocktail nu te omoară'. Dar chestia a fost că după acel cocktail au venit mulți alți, unul după altul; cand am ajuns la jumatatea al cincilea pahar Adrien mi-a atras atenția şi ma învitat să dansăm. Nu îmi venea să cred, primul lucru care mi-a cenit în minte în momentul acesta a fost: alcolul, este vina lui. Si nu stiu cu ce curaj am acceptat! Îmi tremurau picioarele, dar după ce am continuat sa dansăm si să bem cocktail-urile noastre, frica a disparut. În locul ei a venit adrenalina, pas cu pas pe ritmul melodiei ne-am trezit în spatele unui perete să ne sărutam ascunşi de ochi lumi. Inima îmi bătea la maxim, eram sigură că era de vină alcolul, dar în sinea mea eram constientă de ceea ce faceam: o greseală.

"Marinette dăi o sansă!"

____________________________

Bună buburuzelor!

Acesta este capitolul 4.

Capitolul este facut din prospectiva lui Marinette. Sper să vă placă!

Din următoarele capitole lucrurile se vor schimba! Dar am o întrebare:

VREȚI CA SĂ POVESTESC PAS CU PAS, (cum am facut până acum) POVESTEA LOR, PÂNĂ CAND O SĂ DEVINĂ SOȚ SI SOȚIE? (desigur cand o să ajung acolo o să fie mult mai interesant)

SAU

SĂ TREC DIRECT CAND EI DEVIN SOȚ SI SOȚIE SI SĂ TREC DIRECT CA ACȚIUNE?

Decideți voi. Pupici!

                                              -Lady Meow