Mr.&Mrs. Agreste

#7

Ora locală 7:39 AM.
                     Miercuri, 30 august 1999.

În noaptea asta nu am dormit aproape de loc, după vizita nopturnă a casă la Marinette, nu am mai reusit să dorm. Mă simt un idiot, ea ma invitat să intru în camera ei. Dar eu nu puteam, eram Chat în acel moment, m-ar fi văzut si nu puteam să permit asta! Acum sunt acasă la tata, în vechia mea cameră să citesc cartea de istorie care peste câteva zile va trebui să învaț si să o citesc toată! Dar din tot ce am citit nimic nu mi-a rămas în cap, unicul gând era la ea. Si exact ceea ce sa întâmplat după ma facut să rămân fără cuvinte: telefonul meu suna, era Marinette.

Răspund sau nu răspund, era asta întrebarea care îmi vântuia capul de mai mult de două minute. Plagg ma chemat fricos şi în acel moment mi-am luat inima în dinți şi am răspuns.

"Bună dimineața Marinette!"

"Oh bună Adrien, credeam că nu o să mai răspunzi!"

Spune ea şi un mic zâmbet apare pe fața mea.

"Haha, deci?"

Trec direct la punct, poate par un pic rece, dar vreau să stiu ce vrea, de ce ma chemat!

"Ce zici dacă ieşim la o cafea?"

Nu am auzit bine, aproape am scăpat telefonul din mână. Mă comport ca şi o copilă îndrăgostită ce naiba?

"Acum?"

"Da..eşti ocupat? Atunci nu face nimic. La-so baltă!"

"Ce? Nu, nu, nu! Sunt liber! La ce oră?"

Nu puteam să pierd ocazia asta!

"Dacă vrei peste jumătate de oră"

"Perfect! Ne auzim mai încolo Marinette, pe curând!"

Închid telefonul şi îl arunc pe pat, am doar jumătate de oră să mă pregătesc pentru întâlnire, pentru că da? Asta este o întâlnire nu? Oricum, m-am închis în baie şi peste nici mai mult nici mai puțin de zece minute eram gata. Marinette mi-a trimis un mesaj cu locul unde să ne întâlnim, o cafenea simplă lângă şcoală. Eram prea nerăbdător să o întâlnes, mâinile îmi transpirau, gâtul era sec, inima îmi bătea din ce în ce mai tare. Ce mi se întâmplă? Sunt oare răcit? Mda..trebuie să încep să mă îmbrac mai gros. Am ajuns în fața cafenelei, am parcat maşina şi m-am îndreptat spre cafenea, ea era deja acolo. Vai, am făcuto să aştepte. Nu am să mi-o iert niciodată!

"Adrien."

"Bună, Marinette scuzămă dacă te-am făcut să aştepți."

"Stai liniştit..deabea am ajuns şi eu."

Spune şi lasă capul în jos, dar după îl ridică şi îmi zâmbeşte. Doamne ce zâmbet!

Ne-am aşezat la masuța şi am început să vorbim, timpul nu mai trecea, dar nici nu voiam să treacă. Stăteam atât de bine cu ea, ea mă făcea să stau bine.

_____________________________

Bună buburuzelor!

Îmi pare rău dacă în zilele aste nu am publicat nimic.

Deci, în seara asta am să public o nuoă carte, de fapt două, sau trei. Tot despre Miraculous. Şi încă una despre Tikki şi Plagg.

Cum vi se pare capitolul asta? Următorul este din prospectiva lui Marinette.

Pupici!

Ps.
Astăzi este ziua mea! Fac 15 ani, da am 15 ani şi mă uit la Miraculous!

                                              -Lady Meow