Lămâi

//10//

              A început o nouă săptămână și eu deja o irosesc venind la școală. Dar presupun ca asta e, adică sigur știți sentimentul când tot ce vrei sa faci e sa dormi și să rămâi in cochilia ta, iar ai tăi practic te târăsc până la școală. Da, sigur știți sentimentul.

Mi-am băgat mâinile in buzunarele pantalonilor mei și am continuat sa merg liniștit spre clasă. Cred că o să rămân la primele ore să mai dorm, iar apoi mă car de aici.

Fără sa mă opresc pe la dulapul meu ca sa îmi iau lucrurile, m-am îndreptat spre cursul de biologie. Țintă, m-am dus pe locul din spate și am stat liniștit aștept sa vina și ceilalți nătărăi, inclusiv profesoara.

Prima persoana care a apărut in clasa m-a făcut sa rânjesc instantaneu. Era nimeni alta, decât Gloria.

-Buna dimineața, i-am spus cu un rânjet.

Și-a dat ochii peste cap apoi s-a așezat direct in fața mea.

-Scuză-mă, îmi poți împrumuta și mie un pix, am spus in timp ce i-am atins spatele cu degetele mele.

-Fără sa se întoarcă cu fața, și-a întins palma in care ținea un pic spre banca mea.

A așezat pixul, dar imediat după i-am prins mâna. S-a întors și pot sa spun ca avea fața puțin uimită, dar puteai vedea și un pic de teamă.

-Îmi cer scuze pentru ce s-a întâmplat vineri, când ai venit la mine, i-am mângâiat mâna ușor cu degetele mele in timp ce i-am vorbit.

-Ești un dobitoc, a spus printre dinți.

-Știu.

-Te rog să mă lași în pace, s-a răstit vrând sa se întoarcă la locul ei, dar i-am prins mâna strâns.

I-am dat drumul și s-a întors pe scaunul eu privind in față. E clar ca am dat-o peste cap.

-Gloria, am strigat-o pe un ton blând și calm.

-Ce?, s-a întors spre mine țipând de-a dreptul.

-Îmi poți da și o foaie te rog, i-am cerut arătându-i un zâmbet inocent.

-Du-te dracului, a mormait in timp ce își rupea o foaie din caiet ca mai apoi sa mi-o ofere mie.

Am ranjit când s-a întors din nou cu spatele. Clar aveam un anume efect asupra ei și chiar dacă e rău sau bun, simt ca sunt pus in avantaj.