Capitolul 4

596 24 2
                                    

*Dimineata*

Draco pov.

Ma bucur ca am intalnit.o pe Hermione. Ma intelege. Ea ma crede ca m.am schimbat si ma bucur.

*Parkinson intra in camera de zi*

-Buna Draco!
-Off iar tu! Ce vrei?
-Vreau sa te sarut.
-Nu ma atinge sunt cu Hermione si chiar daca nu as fi tot nu te.as saruta.
-Hahaha. Cu sange.mal in locul meu?
-Da cu ea si nu ii mai zice asa.
-Nu imi spui ce sa fac!
Se apropie de mine si ma trage afara din camera de zi a viperienilor. Incerc sa fug de ea, dar ma tine prea strans. La un moment dat se opreste si ma tranteste de un perete. Eu tip:
-Lasa.ma!!!!!
-De ce as face.o?
Se apropie din ce in ce mai tare de mine. Incerc sa ma opun. Ea ma saruta. Nu ii raspund. Vreau sa fug. Incep sa bat in perete. Era peretele celor de la Cercetasi.
Hermione aude bataile si iese. Ma vede cum ma saruta Parkinson, dar isi da seama ca ma opun asa ca isi sterge lacrimile si zice:
-Stupefy!
Aceasta este aruncata de langa mine.
-Imi pare asa rau, eu nu am vrut sa o sarut, ea a facuto si....
Hermione ma saruta.
-Nu mai asa te puteam face sa taci.
-Deci suntem bine?
-Normal. Cu cine alt cineva as vrea sa fug departe?
Amandoi chicotim. Ma bucur ca nu s.a suparat.
Mergem afara. Ne plimbam cand 3 dementori se apropie de noi:
-Expecto potronum! zicem amandoi in acelasi timp si o vidra iese din bagheta Hermionei, a mea făcea doar un scut stanjenitor. Acestia se indeparteaza si noi ne continuam drumul.
Anul la Hogwart era pe sfarsite si examele veneau. In perioada asta nu prea mai stateam ca inainte deoarece Hermiome vroia sa invete si eu la fel. A fost o perioada foarte aglumerata, dar ne mai intalneam la bibleoteca sau ora de potiuni si elixire. Cate o data chiar intre ore pe hol si vorbeam. Noptile erau deja rezervate invatatului, iar zilele orelor.

*Dupa examene*

Eu si Hermione am obtinut cel mai mare puntaj. Sunt fericit. Totul merge bine. Mai era putin si se termina si anul la Hogwarts.
Darrrr nu mereu poate fi perfect. Un dementor se apropie de mine si de Hermione. Nu aveam baghetele la noi. A inceput sa ne ia "fata". O aud pe Hermione spunand:
-Cred ca drumul nostru se termina aici.
-Nu zice asta. soptesc eu.
Herry era in trecere. Ne vede si vine repede:
-Expecto potronum!
Noi ramanem pe jos tinandu.ne de mama in continoare.
-Multumim Harry. zice Harmione.
-Nici o problema.
Se uita la noi cum ne tinem de mana si intreba:
-Se intampla ceva intre voi de va tineti de mana.
-Sunt impreuna cu Draco.
-Ce?! De cand?
-De la inceputul anului.
-Si nu mi.ai spus?!
-Imi era frica sa iti spun, dar sa stii ca s.a schimbat.
Ma uit la ei ne spunand nimic.
-Bine, daca zici tu. Daca Hermione e prietena cu tine si eu voi fi.
-Ma bucur. Imi pare rau pentru toate insultele si ca te.am "terorizat" atatia ani. Acela nu eram eu ci tatal meu, dar acum am fugit de acasa.

*A doua zi*

Trebuie sa plecam. Am avut multe amintiri frumoase la Hogwart, unele triste dar anul asta a fost perfect. Inaca imi amintesc cum a acceptat Hermione sa fie impreuna cu mine. Imi amintesc cum de Craciun am stat in sala mare facandu.ne cadouri si purtand plovare traditionale. Imi va fi dor de cum in fiecare an mergeam in gara si veneam cu trenul aici.
Imi fac bagajul si ies din camera draga in care am stat tot parcursul scolii. Imi iau la revede si merg sa o astept pe Hermione. Dupa ce ea face acelasi lucru coboram si mergem in tren. Am stat cu prietenii Hermionei fiindaca a mei nu ma mai recunosteau si m.au dat afara din gasca asa cum au facut si parintii mei. Erau o companie placuta inafara de Ron. Parca avea ceva cu mine. In fine si asa nu a stat mult cu noi deoarece statea pe hol cu Brown si chicoteau. Am ajuns repede in Londra. Ma bucur ca ma inteleg bine cu prietenii ei.
Am coborat din tren si o asteptam pe Hermione ca sa mergem la ea acasa.

Un sange-mal si unul purUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum