The only way to survive

4.

Fata din ring arăta înspăimântător. Era roșcată,tricoul era rupt iar pantalonii ei, care normal ar fi fost lungi, acum erau scurți. În timp ce mă gândeam matahala mă trage într-un colț.

- Ar fii bine sa câștigi lupta asta că dacă nu știi tu ce te așteaptă!îmi spune și îmi arată pumnul.

Îmi era frică. Nu apuc să îi răspund, că mă aruncă în ring. L-am văzut cu coada ochiului că paria pe mine că o să câștig. Încercăm să-mi aduc aminte ce mă învățase fratele meu când eram mai mică ca să mă apăr de oamenii dubioși. El mă învățase unde sunt punctele slabe și cum sa dau. Fluieratul unui om și o lovitură de la fată mă trezesc din tranșa in care eram. Lupta a început.

La început încercăm să mă feresc de pumnii și picioarele fetei. Ea era mult mai puternică decât mine. Spectatorii râdeau și se amuzau privindu-ne. Am început să dau in ea fară să mă pot oprii, ca si cum nu îmi mai controlam corpul. Avea numai sânge pe față dar continuam sa dau. Eram supărată pe destin,pe tot. Se aude același fluierat și se anunță încheierea luptei. Iar matahala vine spre mine cu un zâmbet ciudat.

- Nici nu știi câți bani am făcut cu tine. Mă gândeam să te vând dar acum te păstrez. spune batjocoritor. Ai trecut testul.

- Dar...

- Vorbesti prea mult prințesă! spune si pune un deget pe buzele mele in semn să tac. Plecăm!

Acum chiar sunt terminată. Mă uitam la fata care zăcea jos . Mă duc spre ea și o ajut să se ridice.

- Îmi pare rău...

- Știu prin ce treci. Și am văzut că te-a amenințat. De obicei prima lupta reprezintă cum va decurge viitorul tău. O să fie bine dacă o să taci și să-l asculți. Acum pleacă ca să nu te vadă cu mine! Succes! îmi spune cu un fel de înțelegere.

- Mulțumesc! ii raspund si plec.

Mă duc spre matahală iar aceasta mă trage in dubă.

- Ce ai vorbit cu ea?! zice nervos.

- Nu am vorbit nimic! aleg să mint. Doar am ajutat-o să se ridice.

- Să nu mai faci asta niciodată,ai înțeles?! spune și îmi dă o palmă peste față.

Aș fi vrut să-i mai zic ceva dar aleg sa tac. Duba se oprește iar el coboară.

- Stai aici! spune nervos.

- Bine.

După 10 minute se întoarce cu o sacoșă in care era un trening negru și niște adidași. Deschide portiera si o aruncă lângă mine.

- Îmbracă-te! spune închizând portiere si întorcându-se cu spatele.

Eu încep să mă îmbrac. Treningul era cam larg dar adidașii erau buni.

- Zi dragă, cum vrei să te cheme?În fața legii o să fii sora mea! spune râzând.

Eu nu spun nimic doar mă gândesc. Eram confuză și speriată. Ce o să se aleagă de mine? De ce mi se întâmplă numai mie lucruri rele?