Capitolul 39

152 6 2
                                    










Un trecut dureros





M-am uitat mirat catre fata lui Maddox, la mainile ai, la ochii ei. Era devastator, un moment prin care nu mai trecusem niciodata pana acum. Asta imi mai lipsea acum, sa imi vod propria sora in halul in care sa isi i-a viata . Lumea se invarte in jurul meu, inima imi batea cu 100 de batai pe minut, simteam cum mai avea putin si imi iesea din piept. Simt o usoara tensiune in intreg corpul , un gol imens in stomac, iar muschii mi se incordeaza. Creierul meu o i-a complet razna, pornind amalganul de nervi ce isi facu-se locul in interiorul meu. Imi strang pumnii strans, strangand din dinti, incordandu-mi-se pana si maxilarul. Inghit in sec, simtind un nod pe caile respiratorii ce ma strangea atat de tare precum un lant . Fac cativa pasi spre ea, uitandu-ma fix in ochii ei, simtindu-i durerea, lacrimile inundandu-mi brusc ochii. Ma pun pe covorul pufos din baie, stand in fund, trecand usor cu limba peste buzele mele. Imi las privirea in jos, buza tremurandu-mi din cauza lacrimilor ce incercam din greu sa nu curga pe fata mea, pentru a nu parea slab in fata ei. Privesc in gol, repiraatia devenindu-mi sacadata, balbaindu-ma , nestiind ce mama dracului sa spun. Imi trec cu mana prin par, dandu-l pe spate, dupa care pufnesc in plans uitandu-ma in ochii ei.

Se uita la mine, fixandu-ma cu privirea ei inoccenta si totusi disperata dupa raspunsuri ce stia ca niciodata nu le va avea. Se uita atenta in ochii mei, lacrimile curgand precum un rau din ochii ei, machiajul sau fiind total imprastiat pe fata. Fardul de un negru inchis , ii curse-se pe fata ei alba precum un fulg de nea. Suspinele ii ies cu usurinta printre buzele sale, stand nemiscata, cutitul strangandu-l tare in mana dreapta. Sangele ii tasnea putin cate putin din incheietura mainii stangi. Ma uit la mana ei, apoi la fata sa. Simteam durerea ei cum trecea prin mine ca o lovitura suprema, ca un tren ce calca peste mine, strivindu-ma. Eram bulversat, nestiind cum sa abordez aceasta situatie. Imi faceam in minte o groaza de insiruire de cuvinte, incercand sa formez o propzitie. Nu imi iesea nici un cuvant pe gura. Oftez intr-un final uitandu-ma incontinu la ea.

Ii i-au cutitul din mana, strangandu-l strans . Scot un icnet printre dinti, tipand tare si aruncandu-l in camera .

Strang din dinti, punandu-mi mainile pe fata, stergandu-mi lacrimile, oftand din nou. Lacrimile ei curgeau din ochi fara oprire, privind in gol, leganandu-se precum o femeie nebuna ce abea iesise de la ospiciu. Nu pot sa cred ca mi-am lasat sora sa ajunga in halul asta. Esti un nenorocit Gate. Un mare si un mare nenorocit. Ma ridic incetisor de pe covoras, cautand o compresa. Gasesc sticluta de spirt , luand un o compresa. Intorc sticla de spirt cu botu in jos, udand compresa, dupa care o intorc la loc, asezand-o pe blatul chiuvetei. Ma asez langa ea, luandu-i mana in a mea, murind de nervi numai cand ii vedeam sangele cum curgea din carnea ei despicata. Presez usor bandajul peste rana ei, apasand si ruland in jurul incheieturii, facand un nod strans. Ii aud un mic icnet ce ii iese printre buze, uitandu-ma in ochii ei ce acum erau rosii.

- De ce ai facut asta ?, soptesc usor.

Nu imi raspundea. Doar se uita in ochii mei lacrimand in continuu.

- Maddox!, ridic vocea spre ea, pufnind mai tare in plans. De ce ti-ai facut asta Maddox. De ce ? Raspunde-mi!

- N...nu...

Lacrimile nu incetau sa ii mai dispara din ochi. Raman blocat, vazandu-i reactia extrem de salbatica a sa. Mi-am lipit palma de umarul ei, mangaind-o usor, tresarind speriata , indepartandu-mi mana.

- Maddox, nu...nu am vrut sa tip la tine. Nu, nu am vrut sa reactionez asa, doar ca ma ingrijorezi. N...n...nu pot sa inteleg , sa concep ceea ce ai facut intelegi ? Maddox, imi pierd rabdarea, spune-mi ceva te rog.

- Gate, nu mai...nu mai su...po...su...port sa nu stiu nimic de mine ok ? Cine sunt eu ? Bun. Maddox Cooper, dar cine este aceasta Maddox Cooper, pe care tu o ti inchisa aici. Nu imi spui n...nimic Gate. Vreau raspunsuri pe care nu mie le poate da sufletul singur. Am nevoie de un drum pe care sa il urmez unde imi pot raspunde la toate intrebarile Gate. Nu mai...nu mai suport asa. Spune-mi o data cine sunt eu ? Cine ?!

Viata Complicata vol I RăzboiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum