10. I remember the last time I heard your voice

208 24 0
                                    

 Mi-a zis sa o astept sa isi ia ramas bun de la oamenii de acolo si asa fac.Vocea ei cand mi-a zis asta era melancolica. O astept de vro jumatate de ora in holul principal si ea parca o face intentionat. Stateam pe un scaun si langa mine o geanta de a ei. Nu pot sa cred ca ea un an si a trait cu o singura geanta..... Ma sinteam vinovat fiindca nu fusesem langa ea, dar asta se va schimba, o sa fiu 24 din 7 langa ea chiar daca va trebui sa ma lipesc de ea. Deodata o vad ca vine si ma ia de mana. Ma ridic si imi pun pe umar geanta ei.

-  De ce le-ai zis ca esti logodnicul meu? ma intreaba ea cand ii deschid usa de la spital.

- Fiindca altfel nu ma lasau sa iti platesc tratamentul, trebuia sa fim rude.

- Nu puteai sa zici ca esti fratele meu?

- De ce as face asta? o intreb amuzat, dar si jenat de situatie. Ea se opreste in fata scarilor de la spital si se uita la cer. Eu coborasem cateva scari, dar m-am intors in fata ei, cu o scara mai putin. Era de aceasi inaltime ca mine, o scara diferenta. 

- S-a intamplat ceva? o intreb cand vad ca se uita numai la cer. Privirea ei s-a mutat pe copaci si pe masinile de pe drum.

- Nu aveam voie sa iesim din spital.... imi zice ea stins si eu atunci realizez cate lucruri I-au schimbat cat timp a stat acolo.

- Haide! ii zic si o iau de mana si o duc in parc. Cumpar doua inghetate si ea se uita la banca unde aveam scrijelite initialele noastre. Atinge usor lemnul si dupa se aseaza. Ii dau inghetata si ea inca se uita in jur minunata......

- Si ce ai mai facut cat timp nu ne-am mai vazut? ma intreaba ea si incepe sa manance inghetata.

- Pai turnee, compus si am mers din loc in loc ca sa mai am senzatia ca esti langa mine. Ii spun si observ ca isi terminase si ea inghetata. Statusem destul de mult timp sa ma gandesc la ce sa ii raspund. Ea s-a cuibarit la mine in poala si se uita la cer. Puteam sa ii aud bataile inimii foarte clar. Ma bucuram atat de mult ca e in viata.

- Haide! imi spune ea si eu raman confunz cand se ridica si imi intinde mainile. O sa fie ca in vremurile bune! continua ea si eu o prind de maine. Ma trage dupa ea pana la un loc cu iarba si acolo incepem sa ne invartim pana cand am ajuns pe jos si radeam. Asa se intampla mereu.

- Mi-a fost atat de dor de tine! ii spun si o strang in brate foarte tare.

- Nici nu ai idee cat mi-ai lipsit! imi spune si dupa ma saruta dulce pe buze. Stateam pe iarba imbratisati si povesteam amintiri de cand eram impreuna si eu ii povesteam din turnee.

I remember the last time I heard your voice

The lost boy [Ashton Irwin Fan Fiction] -Prima carte- _Terminata_Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum