A opta scrisoare

367 42 9
                                    

           Dragă Zayn, 

                   Îmi pare rău, atât de rău. Am fost prinsă, Zayn. Tata a aflat de faza cu scrisorile şi m-a dus la psiholog. 

              A fost oribil, Zayn. Încă am coşmaruri legate de acea cameră sumbră, cu pereţii de un alb murdar, cojiţi; cu acea femeie afurisită care te obligă să îi răspunzi la fiecare întrebare nenorocită. Încă am întipărit în minte acel miros intoxicat de medicamente care se presupune că au rolul de a-i ajuta pe bieţii oameni care au ghinionul de a ajunge în acea cameră, Zayn. 

            Mi-a pus nişte foi albe în faţă, mânjite cu pete negre de vopsea, care trebuiau să îmi deschisă mintea, să mă facă să îi spun motivul pentru care lumea mă consideră nebună, dar nu am putut să spun adevărul. Pentru că nici măcar eu nu îl ştiu. Tot ce ştiu este că atunci când am intrat în acea cameră, un fior îmi traversase corpul, "Dacă nu o să mai pot să îi mai trimit scrisori? Era singura mea alinare."

              Acea femeie era atât de crudă, Zayn. Privirea ei mă înfiora. Nu era acolo pentru a mă ajuta. Simţeam că voia să îmi facă mai mult rău, chiar dacă nu cred că este posibil.

          Când a văzut că nu îi răspund la întrebări, a trântit toate dosarele de pe micuţul birou, ţipându-mi în faţă că sunt într-o stare irecuperabilă. Că sunt o epavă şi existenţa mea nu-şi are rostul pe pământul acesta. O altă persoană mi-a trântit adevărul în faţă. Adevărul, care chiar dacă deja mi-e total clar, tot doare când cineva mi-l reproşează. E dureros să şti că exişti degeaba. Încă mai sper la un miracol. Sper ca toate astea să fie un vis urât, un coşmar. Viaţa mea să nu fie aşa defapt. Să mă trezesc însfârşit, iar când deschid ochii, să fiu întâmpinată de zâmbetul tău. Să mă trezesc în braţele tale, să-mi spui că a fost doar un vis urât, să-mi dai şuviţele rebele pe după ureche, şi să-mi şopteşti că mă iubeşti. Ah, Zayn, deja îmi imaginez. Dar, mă crezi că de multe ori, chiar se întâmplă asta? 

            Uit care este realitatea, adorm, şi sunt lângă tine, eşti lângă mine. Sunt a ta şi eşti al meu. Apoi mă trezesc, iar cruda realitate îmi conturează iar restul vieţii. Viaţa goală, dură, şi inutilă. Ştiu că viaţa mea e inutilă. Nu o să ajute în niciun fel pe nimeni, niciodată. M-am obişnuit deja cu asta, Zayn. Sunt multe lucruri pe care vreau să le schimb. Vreau să schimb tot. 

           Putem să schimbăm lumea mea şi lumea ta, împreună, Zayn ? Dacă nu în relitate, măcar în vis.

                                                                                                                        Chloe x

_________

Paşte fericit, dragilor! Fie ca această specială sărbătoare să vă apropie mai mult atât de cei dragi din jurul vostru, cât şi de fiinţa voastră spirituală. 

Sper din suflet să aveţi un Paşte fericit !

Vă iubesc!

Letters to ZaynUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum