Ce? Jack tocmai spusese ce cred eu? Mi-am ridicat capul şi l-am privit. Avea ochii verzi ca smaraldul, părul şaten închis era puţin ciufulit, evident că şi-l aranjase din adins să stea aşa, iar nuanţa pielii era aproape la fel de închisă că şi a mexicanilor. Era cu adevărat un tip frumos, păcat că nu mă interesa asta acum.
-Jack? Eşti ok? Delirezi cumva? Am râs forţat.
-Aşa, şi mă gândeam că am putea merge împreună. Mi-a făcut cu ochiul.
-Tu mergi...adică şi tu...? Eram confuză.
-Haide Mars! Nu fii băţoasă!
-Nu sunt băţoasă! M-am încruntat la el. Dacă toate fetele te plac nu înseamnă că trebuie să te plac şi eu. A râs.
-Scumpo, nici nu vei avea de ales. Îmi plac ochii tăi, apropo.
-Nu fi atât de sigur. Şi merci. Am zâmbit, în ciuda faptului că vroiam să par supărată.
-Haide, n-ai vrea să ne plimbăm puţin prin New Orleans?
-Ce?! Nu!
-De ce? Părea uimit, aproape stupefiat că tocmai îl refuzasem.
-Mai întâi, vreau să-mi spui cum de ţi-ai dat seama că merg la Diamond.
-Pfff...nu ştii să te distrezi. Îţi spun dacă vii cu mine. L-am privit bănuitoare.
-Ok. Spune-mi şi merg. A zâmbit.
-Ne ne ne...vii cu mine şi la sfârşit îţi zic.
-De unde ştiu că nu minţi?
-Mars, haide! Trebuie să mergi pe încredere. Mi-a făcut el cu ochiul. La urma urmei, suntem prieteni.
-Da, sigur.
