Viata ca un vampir

Cap.9~Planurile ascunse

Alexandra

Ce tare ma doare capul.. si de ce e lumina asta asa de enervanta? M-am ridicat de pe patul necunoscut si am privit-o pe Sarah care dormea la capatul opus , pe un fotoliu. Mi-am dres glasul , încercând sa o trezesc.

Nu-mi aminteam prea multe din ce s-a intamplat. Stiam ca i-am spus lui Jake ca am un plan , el a zis ca orice ar fi , nu o sa mearga si apoi...intuneric. Doar nu a facut ce cred eu ca a facut? Mi-a rupt gatul. O sa avem o discutie lunga si complicata in legatura cu asta.

Alexandra: Sarah?

Am strigat in speranta ca de data asta se va trezi. Avea un somn destul de profund , iar mie imi era prea lene sa ma ridic din pat. Intr-un final a deschis ochii si a venit la mine , îmbrătisandu-ma strans.

Sarah: Imi pare asa de rau , Ale! Nu trebuia sa te las acolo , cu el! A vrut sa te omoare!

Alexandra:Stiu , si mie imi pare rau... m-a obligat sa spun toate lucrurile alea. Dupa petrecere, m-a gasit si m-a amenintat ca daca nu o sa iti spun prostiile alea o sa ma omoare! Imi pare foarte , foarte rau ,Sari!

Sarah: Nu , mie imi pare rau... in ultimul timp am fost atat de ocupata cu Jake incat am uitat de tine. Am uitat de orice altceva...

Alexandra:Ca veni vorba... Voi sunteti împreună ? intreb , încercând sa schimb subiectul.

Sarah: Nu stiu.. adica stam impreuna , dar... nu stiu. A spus ca o sa ma invete cateva miscari de autoapărare si sa conduc. Cel mai probabil are planuri mari. Si , in seara asta o sa iesim in oras.

Alexandra: La ce ora?

Sarah: Parca opt..

Alexandra: Si , stii ca e sapte , da? ...intreb privind ceasul de pe perete...

Sarah:Oh! Cu toata nebunia asta am uitat. Asculta , daca nu te simti bine pot sa raman. Il sun si ii spun sa amanam , putem sa iesim si alta data..

Alexandra: Nu! Sari, mergi. Distreaza-te. Eu o sa fac un dus si o sa mănânc ceva. Dar vreau ca maine dimineata sa stiu toate detaliile.

A aprobat zambitoare si a plecat in camera. Am mers si eu in camera mea si am facut un dus mai lung , in speranta ca timpul va trece mai repede. M-am îmbrăcat dupa cu niste pantaloni negrii de trening si un maieu alb cu o pisica. Mi-am prins parul intr-o coada de cal si apoi am iesit pe hol.

Ca sa fiu sigura , am batut la usa Sarei sa vad daca a plecat. Nici un zgomot. James , din cate am auzit a plecat de urgenta in Mexic. Avea niste probleme cu afacerea. Momentul perfect sa il eliberez pe Jake si sa fugim de aici.

Din cate stiam eu era un singur paznic la usa , asa ca am luat o seringa si niste verbina. M-am apropiat de el si cand a dat sa ma intrebe ce vreau sa fac , i-am înfipt-o in gat. Am asteptat ca , continutul sa îsi faca efectul apoi an mers la Jake.

Jake: Ce ti-a luat atat? ...ma intreba , iesind...

Alexandra: A fost mai complicat decat pare. Si , ca sa stii , planul meu era unul mai bun.

Jake: Sarah are din nou incredere in tine?

Alexandra: Da.

Jake: Atunci, cu placere...

Mi-am dat ochii peste cap si am zambit , iesind din curte. Am trecut aproape nevazuti pe langa ceilalti paznici. Acum ne mai ramanea un singur lucru de facut. Sa ii readucem memoria Sarei.

A durat ceva sa ajungem acasa la ei , dar am avut timp sa ma gandesc asa. Am intrat in casa si ne-a intampinat un tip brunet , cu ochii verzi.

Michael: Ai promis ca nu o sa te duci acolo! Stii cate griji mi-am facut pentru tine!?

Jake: Michael: frate , stai linistit... m-am intors dar , sunt bine! Nu aveai de ce sa iti faci griji..

Michael: Ai lipsit o zi intreaga. Ai noroc ca nu am sunat la politie sa te dau disparut. Ea cine e?

Alexandra: Sunt Alexandra , persoana care o sa va ajute sa o recuperati pe Sarah.

Michael: Si cum vei face asta?

Alexandra: Am o idee. Si de data asta Jake , te rog , nu imi mai rupe gatul.

*******************

Sun...tar,tar,tar..

Alexandra: Hei Sari! Ce faci? ...intreb , incercand sa par cat mai naturala...

Sarah:Sunt acasa la Seb.

Alexandra: Serios? Deja?

Sarah: Nu te gandi la prostii. Restaurantul la care am facut rezervare a dat masa noastra altcuiva si nu vroiam sa merg la altul asa ca am venit la Seb. Ne uitam la un film si luam cina , nu e mare lucru.

Alexandra:Oh , înțeleg. Asculta , eu o sa fiu plecata din oras pentru doua-trei zile. Un prieten m-a invitat la el si m-am gandit ca ar fi un mod bun de a uita de toate lucrurile care s-au intamplat in ultimul timp. Si , ma gândeam ca atunci cand ma intorc sa iesim si noi in oras. Imi poti povestii mai multe despre Seb , stii tu...

Sarah: Suna genial. Oh , trebuie sa plec! Pastele sunt gata!..

Alexandra: Gata. Problema rezolvată.. spun zâmbind mândră...

Michael: Si cum ne va ajuta pe noi intalnirea asta?

Jake: O atragem intr-o zona parasita a orasului , o luam si incercam sa ii readucem memoria.

Alexandra: Eu..o sa merg sa vanez ceva. Mai vine cineva? intreb , ridicandu-ma de pe canapea...

Michael:Vin eu!.. striga Michael si intr-o secunda am plecat...

Imi placea sangele de animal pentru simplul fapt ca asa , puteam economisii pungile cu cel de om. Inca imi aduc aminte perioada in care am mancat doar sange de animale ca sa il pot dona la spitale pe celalalt. Ma facea asa de fericita gandul ca voi putea ajuta niste oameni astfel.

Insa , cu timpul , m-am schimbat. Nu am mai donat sangele , incepeam sa il mananc direct de la sursa. James ma invatase ca un vampir nu are sentimente. Oamenii sunt hrana si atat , nu trebuie sa ne pese de nimeni. Si astfel am inteles de ce vrea mereu sa fie inconjurat de oameni. Lui nu ii pasa de nimeni , deci nu este iubit de nimeni...

Michael si Alexandra: