Raceala si nepasare

460 24 0
                                    

Trag fumul din tigara si apoi il eliberez in sus facand cerculete.

-Chiar e relaxant!

Imi indrept spatele intepenit si beau o gura din doza de energizant iar Ionut imi copiaza gestul.

-Ti-am spus eu!

Privelistea din fata noastra e una minunata avand in fata imaginea unei mici parti din oras, vazuta de la inaltime.

-Nu ti-a iesit miscarea, nu?

-Ma vezi aici, nu? Cred ca asta e cel mai bun raspuns.

-Regreti?

-Ca ce? Ca am facut-o? Sau ca am fost prinsa?

-Ca ai facut-o.

-Nu prea, adica poate ajungeam intr-un loc mai frumos. Uneori te saturi.

-Macar ai persoane care te iubesc, familia, ai si un iubit.

-Nu am iubit.

-Tu pe cine minti? L-am vazut in salon, era foarte speriat.

-Joaca bine teatru, nu te lasa pacalit.

-Cand iubesti cu adevarat esti o marioneta a dragostei, exact asa era si acel baiat.

-Lasa-ma pe mine, Valentin ce face? Nu prea il mai lasi sa stea pe acasa.

-Ei, avem si noi planurile noastre, iar cand nu e cu mine se ocupa de planurile de facultate.

-Mi-ar placea sa stiu si eu unde vreau la facultate.

-Iti vei da seama, nu te ingrijora.

***

-Am ajuns!

Las pungile cu vopsea jos langa usa si ma indrept spre bucatarie.

-Hapciu!

Un stranut ma sperie cand eram in usa de la bucatarie si il vad pe Mark stand la masa cu Veronica. Ma dau dupa perete si ascult ce isi spun.

-Stii ca nu ar trebui nici sa vorbesc cu tine, nu? Ai jignit-o pe Blanca in cel mai josnic mod.

Mark lasa capul in pamant si se juca cu cana de ceai din fata lui.

-Stiu ca am gresit, sunt un idiot. Eram in...

-Stiu cu ce te ocupi, Alec a aflat.

-Atunci iti pot vorbi deschis.

Veronica aproba cu o miscare a capului si Mark continua.

-Stii ca eu si Blanca suntem mai buni impreuna. Am stat mult separat de ea si apoi am venit dar am fost nevoit s-o scot pe Alisia in club pentru ca am nevoie sa se indragosteasca de mine. Planul e sa ajung in cercul fratelui ei. Blanca a vazut cand m-a sarutat, stiam ca e in spatele meu, recunoscusem masina lui Alec. Voiam sa nu treaca prin asta dar as fi trezit banuieli si sunt in criza de timp. Ne-am certat foarte tare din cauza asta si mi-am pierdut logica. Sunt un nimeni fara ea.

-Mark, incerc sa te inteleg dar aproape ai dat cu mine si Alec de toti peretii pentru a ajunge la ea si cine stie ce i-ai facut, nu ne-a spus nimic.

Daca i-as fi spus mai mult ca sigur nu-l lasa sa mai intre.

-Stiu ca am gresit, am suparat-o atat de tare in acea seara incat nu speram sa ma mai ierte asa ca... am facut-o si mai tare de oaie.

Veronica se incrunta neintelegand si beculetul i se aprinde.

-Spune ca nu e ce cred eu!

Sare panicata.

-Daca te gandesti ca am inselat-o, atunci da.

De 3 ori Da(NEEDITATA)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum