De 3 ori Da(NEEDITATA)

M-ai tradat

-Ce-am facut? Ce-am facut?

Am ajuns la cabana aia de la granita si Mark tot muta mobila din interior si eu incerc sa gasesc o modalitate de scapare, acum e noapte, suntem acoperiti, dar ce vom face maine? Putem fi vazuti.

-Potoleste-te! Daca muti mobila nu iei politia si mafia de pe urmele tale! Ce crezi ca obtii cu mai multa furie?

-Ai de gand sa ma lasi in pace? Nu am nevoie de copilariile tale, am nevoie de sfaturi intelepte!

Urla la mine si intoarce masa cu susul in joc.

-Mark, iesi afara sa te calmezi!

Tip atat de tare ca ma doare in gat si el se opreste.

-Blanca...

-Am spus sa iesi! Acum! Pana nu plec si te las naibii sa mori aici. Amandoi trebuie sa ne calmam, du-te si lasa-ma in pace!

Iese din casa putin mai calm si eu asez lucruri la fel cum au fost, sau macar incerc. El lucreaza cu politia, de ce nu au incredere in el?  Acum ii iau eu locul si incep sa ma invart si mai ca ma tenteaza sa mut si eu mobila pe jos, asa ca el. Cum scapam de aici? Cum rezolvam problema asta idioata cu politia si mafia?

-Iubito?

Sfios si cu frica pe chip intra in cabana si ma intorc spre el.

-Ce vrei? Te-ai calmat? Ca eu nu! Inainte de a ma jigni inca o data iti sugerez sa te abtii, nu am nevoie si de nervii tai si daca nu ai observat incerc sa te scap de toate!

-Stiu...

-Stii ce fericita eram inainte sa ma intorc? Nu aveam probleme cu mafia si nici politia nu ma cauta sa ma aresteze! M-ai bagat in probleme pana in gat! M-am saturat de tine si problemele tale.

Turui ca o moara stricata si constientizez ce am spus abia acum.

-Ai dreptate, te-am bagat in probleme si esti atat de mica. Eu plec sa ma plimb, cand ma intorc sa nu mai fii aici, intoarce-te!

-Cum zici tu!

Face cale intoarsa si pleaca afara si eu raman iar singura, imi vars nervii pe mobila si sparg cu mana goala oglinda de langa usa. Firicelele de sange se preling pe mana dar le ignor si continui sa fac trasee, e complicat. Foarte complicat. Vreau sa scapam de aici si sa fim fericiti! Cer prea mult? Caut o fasie de material si imi infasor mana apoi ies in cautarea lui. Il gasesc pe malul apei aruncand pietre in apa.

-Esti bine?

Ma las la nivelul lui si imi asez mana sanatoasa pe umarul lui.

-Nu ai plecat?

-Nu stiu cum sa ma intorc!

-La fel de aiurita! Uiti si pe unde ai mers.

-Nu da vina pe mine, am venit fugind, nu m-am gandit ca ma trimiti inapoi in ghearele lor si trebuie sa invat drumul spre casa.

-Exact ce spuneam, o aiurita.

-Dar o iubesti pe aiurita asta, sper!

Ma ridic privind marea mai bine si el isi intoarce capul spre mine.

-Sa nu mai repeti niciodata asta!

Ma incrunt nestiind la ce se refera si se ridica si el.

-Te iubesc, intelegi? Nu fi nesigura pe sentimentele mele, eu nu sunt. Stiu ca ce ai spus inaintru a fost la nervi dar ai dreptate. Viata ta inseamna libertate, nu fuga fiind trasa dupa mine.

-Tu m-ai mintit vreodata?

-Nu! De ce ma intrebi asta?

-Stiam cu ce te ocupi cand ti-am spus ca te iubesc?