Am/N-am

404 23 0
                                    

-Astept un raspuns!

Flutura punguta cu droguri in fata mea si imi musc buza involuntar.

-E...

-Sper ca in momentul asta nu te gandesti la o minciuna cu care sa ma prostesti

-Eu...

-Ai de gand sa vorbesti in seara asta? Stam aici pana imi raspunzi! Esti constienta ca sunt politist si in momentul asta te pot aresta? Esti constienta ca esti iubita mea si iti faci rau sub ochii mei?

-Mark...

-Ce Mark? Nu te scapa nimeni din mana mea!

Nervos desface punguta si arunca continutul in aer lasandu-l sa se imprastie pana jos. 

-Esti inconstienta, cum sa faci asa ceva? Stii cat rau iti pot face aceste droguri? Astea nu sunt simple pastile! Nenorocirilea astea te omoara!

-Nu sunt ale mele!

-Ei nu zau, dar ale cui?

-Adica...

-Blanca, nu ma minti, stii ca nu-mi place!

-De ce imi pasa ce iti place tie? Tie ti-a pasat ce ma raneste pe mine? Lasa-ma in pace, ok? E treaba mea ce fac si tu nici macar nu esti iubitul meu, pentru mine tu nu ai nicio putere asupra mea. Inceteaza sa te prefaci ca ma protejezi! Tot ce atingi tu moare, intelegi? Uita-te la mine, stau in fata ta si ma justific cand tu m-ai inselat. Nici sa ma uit la tine nu meriti!

Plec din balcon si ma baricadez in camera aruncand tot ce-mi vine la mana. Sunt satula de figuri masculine. In loc sa aprecieze ca nu il indepartez ca un caine, asa cum merita, se da mare barbat si face pe seful. 

-Blanca, deschide, trebuie sa vorbim!

-Sa vorbesti cu cine vrei, dar nu cu mine. Nu va mai fi nimic cand vrei tu si dupa cum vrei tu.

-Iubito...

-Du-te la roscata ta si lasa-ma pe mine cu acest apelativ, iubita ta ti-a devenit o necunoscuta cand ai ales sa i-o tragi aleia pentru ca m-ai crezut pe mine cu figuri! Mi-a ajuns!

***

-Unde naiba e Mark?

Ridic din umeri cand toti ochii sunt pe mine si le fac semn sa incepem. Avem un joc de Am/N-am si multa bautura de consumat.

-De ce stam dupa el? E vreun print?

-Iar v-ati certat?

Veronica ma ia in brate pentru a ma sustine dar o indepartez.

-Cred ca mi-am plans destul de mila, nu? Doar nu voi suferi din vina lui la infinit. Mai sunt baieti pe lumea asta, nu e el singurul.

-Voi sunteti speciali, trebuie sa recunoastem.

Dylan imi face cu ochiul si simt o mana pe umar. Ma feresc rapid si imi schimb locul ducandu-ma langa Ionut, fiind exact in fata lui Mark. Refuz sa il privesc si ii ignor prezenta o buna parte din joc.

-Niciodata nu am fost inselata!

Beau din sticla de vodka fiind un adevar despre mine si dau sticla mai departe. Nimeni nu a mai baut inafara de mine, ma simt mai bine.

-Niciodata nu am inselat.

Bea din sticla si la fel ca mine, e si el singur. Ma intreb de ce.

-Niciodata nu am fost fortata sa fiu cu cineva.

Din nou beau si sunt singura.

-Blanca...

Ma ridic aruncand sticla spargandu-se si ies din pensiune. Am nevoie de aer curat si de mai raman acolo voi innebuni. Ma plimb singura pe strada fiindu-mi frig si caut un loc unde as putea sta sa meditez. Am nevoie sa gandesc, sa vad ce voi face mai departe. Stiu ca Mark sufera dar cu mine cum ramane? Obosita ma asez pe o bancuta dintr-un parc si inspir aerul de munte. Toate amintirile cu Mark imi revin in minte si zambesc involuntar. Eram foarte fericiti, parea ca suntem facuti unul pentru altul. De ce e viata atat de grea? Asta e un test pentru a vedea cat tine dragostea noastra? Dar increderea mea a fost zdrobita, cum voi putea crede din nou in el?

De 3 ori Da(NEEDITATA)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum