Ma numesc Joseph Arthas si am, in momentul de faţă,adică acum in 11 august 1948,vârsta de 20 de ani.
Uitându-te la mine,imi dai pe puţin 40,aşa cum acei soldaţii ruşi s-au speriat cand le-am zis prima dată.
Sunt singurul supravieţuitor al transportului Nr.78 către Auschwitz.Alţii au scăpat,doi-trei,poate chiar un grup sau câteva zeci au reuşit,dar nu si eu.Eu am rămas ultimul,absolut orice rudă sau prieten,până si profesorul care m-a întâmpinat in prima zi de şcoală,toti sunt morţi.
Cum s-a ajuns aici?
Nici eu nu stiu.S-a întâmplat atât de repede încât nici mi-am dat seama ca nu mai sunt.Anii au trecut greu,însă daca era ceva de care nu aveam parte,pe lângă hârtie igienică sau încălţăminte,aceasta era informaţia.Nu aveam ziare,sau reviste,nici cronici,nici măcar un radio sa ştim ce se mai întâmplă prin lume.
Însă un lucru ştiam sigur,această nedreptate nu va tine la nesfârşit
Motivul?
De ce au fost omoraţi milioane de oameni?
Cum de am supravieţuit?
Ce s-a întâmplat defapt?
La unele întrebări va trebui sa întrebaţi un soldat care a fost de faţă sau un politician(desigur daca mai sunt in viaţă) dar o sa va explic cat de bine pot.Ahem*
Totul a început cand aveam doar 10 ani,in 1938,înainte de Auschwitz,înainte de război,si mai presus de tot,Inaite de Holocaust.
Deja imi amintesc,si totul începuse atât de bine....
CITEȘTI
Holocaust-Inceputul Sfarsitului
RandomJoseph Arthas e doar un copil român de origine evreiască care trăieşte o viaţă normală si fericită in Timişoara anului 1938,implinind 10 ani. Aceasta e povestea cum Arthas a supravieţuit Războiului Mondial,destrămării "României Mari" si a familiei s...
