Messages from a criminal

17°

- Este totul în regulă?

O liniște pătrunzătoare cuprinde mașina în care cele două fete se află.

- Da, perfect.

Tot drumul a fost la fel de tăcut, Hara gândindu-se numai la mesajul pe care l-a primit și la ce ar putea să facă la petrecere ca să nu dea ochii cu el.

- Ești sigură că vrei să mergem?

- Normal! țipă Lia, radiând de bucurie.

Cele doua fete intră în încăperea înfundată de mirsoul de alcool si tutun, încercând să-și facă loc printre persoanele care dansau, se sărutau, țipau și se drogau.

Din persectiva Harei

Mergem prin mulțime de mult timp, dar nimic. Îi aștept mesajul și privesc foarte bine în jur căci pot să pun capat la tot acum.

Simt o atingere bruscă pe fund, iar atunci când mă întorc văd un bărbat în jur de 25 de ani care pare să aibă mult chef de viață. Îi arunc o privire ucigătoare și dau să îl plesnesc, dar îmi vine o idee care ar putea să rezolve tot, sau să facă din rău, de 10 ori mai rău.

- Bună și ție, îi zic bărbatului din fața mea cu o vocea senzuală.

- Ai venit singură, frumoaso?

Mirosul de alcool mă face să vreau să fug cât mai repede de acolo, însă dacă tot am început, să o duc până la capăt. Mă întorc cu fața la Lia care se uită șocată la mine și îi spun să plece pentru că îi voi explica mai târziu.
Mă pun în poala bărbatului din fața mea și deși îmi provoacă scârba să simt astfel de miros, mă apropii din ce în ce mai mult de el.

- Da, acum sunt singură, spun pe un ton seducător, jucându-mă prin părul lui.

Par că știu foarte bine ce fac, însă nu e deloc așa. Mor de frică, însă nu trebuie să fiu slabă acum când sunt cel mai aproape.

- Găsim o cameră, frumoaso? îmi șoptește, infundându-și nasul în părul meu și mai apoi sărutându-mi gâtul.

Dă să mai zică ceva, dar bipăitul telefonului meu îl împiedică. Așa cum m-am așteptat, este el. Fără să citesc mesajul îmi pun telefonul înapoi în clutch pentru că știu că îmi urmărește fiecare mișcare și trebuie să profit de asta.

- Haide, iubito, să mergem! mă sărută din ce în ce mai insistent și mă ia în brațele sale, părăsind clubul.

Nu știu ce urmează să fac, căci m-a adus până în parcare, iar eu nu ripostez de frică.
Primesc un mesaj din nou pe care nu știu dacă să îl deschid sau nu.

"Știu ce încerci să faci și crede-mă că nu o să te ajut"

"Distrează-te, prințeso."

Ochii mi se măresc imediat ce citesc mesajul de la el pentru că m-am băgat intr-o mare prostie. M-a urmărit până azi, acum de ce nu o face?

- Vreau să plec! spun hotărâtă, așteptând să văd ce va zice băbratul din fața mea.

- Nu mă exciți și pleci! O să ai o nopate de vis, frumoaso, crede-mă!

Mă panichez și îl lovesc cât de tare pot în punctul lui sensibil ca să pot fugii, dar se pare că nu se lasă așa ușor și vine după mine.

- Te omor, târfo! țipă, făcându-se auzit în toată parcarea.

Fug și țip după ajutor din toate puterile, dar degeaba. Este pustiu și nu știu ce ar trebuii să fac, căci nu-mi vine nimic în minte, iar dacă mă întorc în club, va fi mult mai rău.
Pașii săi se aud din ce în ce mai repede și mai apasăt, ceea ce înseamnă că se apropie.

Nu apuc să sun după ajutor pentru că mă prinde agresiv de păr, trântindu-mă pe jos, apoi ridicându-ma la fel de agresiv. Mă apucă de încheietură și mă trage după el până la mașina.

- Ai ales persoana greșită cu care să te joci, târfo! țipă furios la mine.

Șiroaie de lacrimi îmi curg pe obraji pentru că am avut cel mai prost gând și acela fiind că lui îi pasă de mine. M-am înșelat. 

Mă trântește pe scaunul din fața al mașinii și închide ușa fără milă. Dă să se urce în mașină, dar un sunet asurzitor mă face să îmi iau ochii de la el și să-mi pun mâinile la urechi.
Când îmi întorc privirea, văd bărbatul pe jos, plin de sânge în zona capului. A fost împușcat. În cap. De către el. Cel care credeam că nu mă va salva. M-a salvat. Și stă în fața mea. Cu un pistol în mână și.. Aceeași mască. Care îi acoperă chipul.. Dar nu ochii. Care sunt.. Superbi.