Îndrăgostit de o criminală

Capitolul 2: unde sunt?

Mă trezesc de dimineața. Încă nu mi-am deschis ochii.  Mi-e somn, ca-i si normal după o noapte așa de scurta.

Vreau sa mă întorc pe burta, dar nu pot. Wtf? ceva parcă mă tine, e așa de ciudat. Îmi deschid ochii. Nu pot...să cred....ăăă....sunt legată de un  pat. Unde dracu îs ce cacat?! ;-;
Nu mă pot mișca.
Încep sa tip in gura de sarpe. Nu vine nimeni. Daca sunt la nebuni, jur, jur ca-i omor pe toți. Ok, ok trebuie să mă liniștesc. Analizez camera este alba, are un geam, iar pe peretele din stânga are din tavan coborâte niște bari albe.
Abia au trecut 5 minute, iar eu siiimmmt ca mor ,de fapt mă plictisesc.

Aud o bătaie in bariile albe. Imi întorc privirea dupa zgomot. E o femeie...care porta haine albe. Prea mult alb este aici.. hm

- Nu vreau sa-ti fac rău, vreau sa te ajut . A spus ea

- Serios? Hai uimește-mă . ,,Daca nu imi vrea raul atunci de ce ma rapit?" Intră in camera. In mana dreapta tine o zgarda ca sa zic așa. WTF!? Nu sunt un caine. Pe bune acum -__-

-Daca nu ești cuminte te va electrocuta! Exclamă ea, iar eu ma încrunt. Se apropie de mine. Mi-o pune in jurul gâtului. Mă dezleagă. Puteam observa cum mâinile ii tremurau :). Ma ridic. Sunt mai inalta decat ea, ce-mi place sa-i privesc pe unii de sus. Imi masez incheieturile mainii care deveniseră rosii. Vad un cuțit mic pe o măsuța pe care nu am observat-o pana acum. Sar din pat si când sa pun mana pe cuțit, un soc electric, care mi-a provodat fiori in tot corpul ,,m-a întrerupt". Te-am avertizat. Iese din încăpere. Se uita la mine din spatele gratiilor.

- Tanti, îmi spui măcar unde sunt? si-a aruncat o privire asupra mea. Nu a zis nimic. Mi-a dat seen, hhhhh nesimtita -_-. Daca sunt la nebuni te omor, am un cuțit si știi ca nu îmi este frica sa-l folosesc.

- Unu, nu ești la nebuni, doi, cutitul este pus acolo special. Si trei, ești rea te pedepsim! a raspuns ea. A ieșit din camera zâmbind.  Nu e tocmai ce vroiam. Mai mult m-a enervat. PEDEPSIT? Serios? Nu decide ea ce vreau eu sa fac. Eu sunt cea care pedepseste, nu ea. Mârâi nervoasa, iau cuțitu si mă repezesc spre bare. Incerc sa o injunghi, dar nu pot. Pentru ca se tot da in spate, iar mana mea nu ajunge la ea. Scoate o seringă din buzunar și îmi baga acul in încheietura mâini mele care era ieșită printre bari. S-a mișcat prea repede ca sa pot face ceva. M-am depărtat de bari. Of nu iar.......simteam ca atunci in pădure, așadar substanța era aceiași.

***

Mă trezesc, iar o durere de cap nu întârzie sa apara. Mai târziu am observat ca avem o mana legata de un lanț, care era prins de perete. Incercat sa ma eliberez, dar rezultatul rămânea același, nimic. Daca as trage tare mi-as rupe mana. Mmm pot s-o pun in ghips. Nu e de parca nu a mai avut-o. Tocmai acum am vazut ca un barbat ma privea cu mainile in san. Deci a vazut si cand am încercat sa ma eliberez si nu a zis nimic... wow. Urasc genul asta de oameni. Mai clară sa fiu urăsc orice om.  Și unde sunt..?

- Acesta este al tău? m-a intrebat, facand semn pre obiectul din mana lui. Era cuțitul meu cu lama roșie. Alt lucru care nu imi place...cand cineva imi ia lucrurile. Bine poate ma port ca un copil, dar e cuțitul meu preferat.

- Poate! am raspuns.

- Asculta, trebuie sa vorbești cu noi! mi-a spus cu o privire gen ,, Hihi ai incredere in noi nu te voi folosii" . Oricum toti m-au folosit, mereu.
- Da aud nu sunt încă surda, da....

- Ești la o agenție...te urmărim de ceva vreme. Te vom ajuta. Vrem ca tu sa fi o criminala in continuare, dar sa omori persoane rele. Nu pe oricine ai chef. Urma un ,,asa" dar ca l-am interupt.

- Ce? Eu fac ce vreau si când vreau, ok bitch? m-am incruntat. Se apropie de mine si imi da un picior in burta si pleacă. Imi inclestez maxilarul ca sa nu țip.  Sa nu arat vro slăbiciune in fata lor. In nici un caz nu voi face ce vor ei!

Unde sunt prietenii mei când am nevoie de ei?