Dragă inimă, de ce el?

Capitolul 24

Tatăl meu nu era de fapt tatăl meu, mama a avut o aventură cu un anume Dante SanRoman, iar acest lucru i-a adus moartea, Megan a murit din cauza mea, Lorenzzo era căutat de toată lumea și doar eu știam unde se afla, aveam o soră care urma să se căsătorească cu dragostea vieții mele, aveam un frate depresiv și totul din viața mea era haos.

Aș fi vrut să dau timpul înapoi și să schimb toate aceste lucruri, aș fi vrut să am putere să opresc răul, aș fi vrut să pot face mai mult... Oare asta trebuia să fac de fapt?

Trebuia să lupt pentru ceea ce îmi doream indiferent de cât de crâncenă avea să fie lupta? Am pierdut-o pe Megan  și categoric nu mai puteam permite ca cineva din drag mie să fie rănit.

A doua zi după înmormântare am fost căutată de Logan și am mers împreună la bancă unde Megan avea o cutie de valori a cărei cheia se afla în posesia mea.

El a rămas să mă aștepte și eu am fost condusă într-o cameră spațioasă cu multe astfel de cutii atent numerotate, iar când am primit cutia am deschis-o cu sufletul la gură. Ce mi-a lăsat Megan?

Am găsit un plic galben cu fotografii, o scrisoare pe care scria numele meu, un medalion cu stea și un card de memorie. Le-am băgat repede în geantă și am părăsit banca pentru că eram așteptată de Logan.

L-am zărit lângă camioneta lui și m-am grăbit să ajung la el cu inima bătându-mi haotic în piept deoarece senzația că cineva mă urmărea mă băga în sperieți.

De când a murit Megan la fiecare pas simțeam că mulți ochi erau focusați asupra mea și habar n-aveam cine erau acei oameni pentru că erau mai multe posibilități. Puteau fi oamenii lui Dante, puteau fi oamenii lui Emilian, puteau fi cei care au ucis-o pe Megan.

Am tras adânc aer în piept și m-am liniștit când m-am urcat în mașină alături de Logan.

- Ești urmărită, Eva, a spus sec aruncând o mică privire în oglinda retrovizoare.

- Exact de asta mă temeam. Nu știu cine sunt oamenii ăia. Crezi că îmi vor face rău, Logan? L-am întrebat speriată, apoi am înghițit în sec devenind din ce în ce mai tensionată.

- Nu. Nu se ating de tine momentan. Doar tu știi unde este Lorenzzo și de asta ești prețioasă pentru toți. Tot nu vrei să-mi spui unde Megan l-a ascuns?

- Nu, nu încă. Poți să mă duci acasă?

- Desigur, a răspuns când motorul mașinii a început să toarcă ca o pisică și am plecat de pe loc. Logan nu se înșela. Eram prețioasă, însă nu mai dura mult până când toți vor încerca să scoată acea informație de la mine.

Ajunsă acasă, am pus lucrurile lui Megan pe măsuța din fața canapelei și am ales să citesc acea scrisoare prima dată.

,, Scumpa mea, Evangelina, dacă citești această scrisoare înseamnă că mie mi s-a întâmplat ceva foarte rău... Am ținut cu dinții de familia del Castillo și probabil că asta mi-a adus sfârșitul, însă nu regret nimic. Tot ce am făcut a fost pentru acel copil, Emilian...

Am încercat orice ca să-l salvez din acel cuib de prădători, însă n-am reușit, dar mi-am dat seama că există cineva care poate, iar asta ești tu, Eva. Iubirea îl va salva!

Iubirea este cea mai puternică forță din toată lumea și nimeni nu o poate distruge. Sigur te întrebi de ce m-am zbătut să-l salvez pe Emilian...

Ei bine, eu și Cataleya am fost foarte apropiate, ea chiar mi-a salvat viața, însă a fost ucisă și ultima ei dorință a fost să-i salvez fiul. Te rog să faci asta în locul meu!