Tu ești păcatul pe care nu-l regret,
Mi-ai sigilat momente într-un carpe diem ce par veșnice.
Le simt, îmi zgârie ființa;
Prin cuvinte rătăcesc, ca un muribund,
Te caut, fată blândă.
Te aud, te simt, și-mi e dor de tine;
Aerul pe care-l respir miroase a tine.
Și sunt cel mai egoist om,
Căci te vreau doar pentru mine.
Nebun de păcat în serile bete,
Am ucis cu sânge rece multe sentimente,
Dar n-au murit, și eu port toată vina.
Eu doar cugetam ce-mi cerea inima...
CITEȘTI
Invitaţie la veşnicie
PoetryCufundă-te în sumbra-mi mantie de vise ce am aşternut-o în cuvinte dar sunt prea sălbatice, prea fără de minte şi vorbele astea ce te-ar minte dar învaţă să citeşti printre cuvinte. Eu, te invit la veşnicia mea, prea scurtă, cate o dată prea gălăg...
