Vreau să adorm între sinele reci,
Înghețate în toi de iarnă,
Să simt căldura unor roți metalice fierbinți zdrobindu-mă,
Sub mormanul de oțel să mă ascund,
Să mă fac ceea ce sunt: nimic.
Să plec de unde am venit,
Un suflu rece...
Simt în ceafă vibrațiile unui tren ce gonește pe sinele-nghețate.
Văd luna, o zeiță a nopții;
Umbre de copaci, pe ritmul vântului violent,
Îmi elogiază fapta.
Cer violet închis,
Inspiră moarte...
Zdrobită, mă cufund în ceață,
Iz de metal și sânge amar,
Scurs pe sinele de lângă piață.
CITEȘTI
Invitaţie la veşnicie
PoezieCufundă-te în sumbra-mi mantie de vise ce am aşternut-o în cuvinte dar sunt prea sălbatice, prea fără de minte şi vorbele astea ce te-ar minte dar învaţă să citeşti printre cuvinte. Eu, te invit la veşnicia mea, prea scurtă, cate o dată prea gălăg...
