Îi aud când bate satanica oră,
Când întunericul preia controlul.
Îi aud când numele mi-l strigă,
Şi suflul rece îl risipă.
Îi aud cum se târăsc,
Rostesc cuvinte ce nu le cunosc.
Şi sunt atât de reci încât te îngheaţă,
Nu râd, nu plâng, nu plec de aici cu viaţă.
Ei ţipă, ei gem, ei suferă-n neştire,
Ei sorb lumina cu a lor privire.
Ei deschid poarta Iadului pentru tine,
Tu, suflet pierdut, în ale trecutului ruine.
CITEȘTI
Invitaţie la veşnicie
PoetryCufundă-te în sumbra-mi mantie de vise ce am aşternut-o în cuvinte dar sunt prea sălbatice, prea fără de minte şi vorbele astea ce te-ar minte dar învaţă să citeşti printre cuvinte. Eu, te invit la veşnicia mea, prea scurtă, cate o dată prea gălăg...
