Prea Multe Coincidențe

30.Reușită și un sărut surpriză

Cred că este aproape miezul nopții și eu încă sunt în birou aranjând ultimele detalii . Pot spune că totul este mai liniștit față de hărmălaia de la prânz . Totul este aproape gata . Am mai rămas doar eu , Alice , Zack , David , Isa și asistenta lui Alice pe care , dacă îmi aduc eu bine aminte o cheamă Sydney și câțiva designeri .

-Domnișoară Lara...ăm...este cam târziu ! Vreți să vă chem un taxi ?

-Nu ! Mulțumesc Isa , dar cred că o să rămân să pun totul la punct ! Tu poți pleca ! Este cam târziu !

-Desigur ! Mulțumesc !

-Ne vedem mâine !

Pot spune că lucrez din ce în ce mai repede . Adică din vreo douăzeci am mai rămas doar cu un dosar de revizuit , cred că e bine .

-E cam târziu !(Zack)

-Știu ! Vreau să iasă totul perfect !(Eu)

-Nu are cum să iasă perfect într-un timp atât de scurt ! Așa că haide !

-Ok...Dar lasă-mă să termin de revizuit dosarul ăsta și mergem !

-Ok...Mă găsești în birou !(Zack)

-Bine...

Termin treaba și îmi i-au geanta și paltonașul , direcția fiind biroul lui Zack . Ciocăn și intru . El stă în spatele biroului , atent fiind la laptop .

-Acum cine mai vrea să rămână ?(Eu)

-Vreau să iasă totul perfect !îmi fură el replica de mai devreme ceea ce mă face să chicotesc amuzată.

-Haide !

-Doar o secundă !

-A trecut o secundă !

-Bine !spune el scoțând un pufăit resemnat.

...................................................

-Zack !

-Ce e ?spune el în timp ce intră furtunos în cameră.

-Nu știu cu ce să mă îmbrac !

Un zâmbet îi apare pe buze și pleacă .

-Ba da ai !spune după ce se întoarce cu o rochie de gală bleu-marin cu un crapeu pe piciorul stâng și un decolteu elegant pe care sunt așezate mici pietricele sclipitoare.

-Nu pot purta asta !

-De ce ? Ca asistentă personală trebuie sa te ridici la standardele impuse !

-Impuse de cine ?

-De mine ! Lara , trebuie să arați super ! Dacă nu cu ce vrei să te îmbraci ?

-Mă gândeam la rochia aceea pe care am purtat-o în Spania...

-Vrei să mă ruinezi ? Nu pot să cred !apune acesta ducând teatral o mână la inimă.

-Ok...Dă-mi-o !

-Poftim ! Ai o jumătate de oră !

-Cât ?spun în timp ce el închide ușa în urma sa pentru a nu mai riposta.

Super !
Ar cam trebui să te grăbești !
Mai taci ! Acum te-ai trezit ?
De fapt da !
Oh...Nu pot să cred că continui discuția cu tine !
Ba să crezi pentru că asta faci !
Gata ! Renunț !
Stai ! Nu mă lăsa !