A doua zi.

110 12 0
                                    

  Henry şi Caterina se hotărăsc până la urmă să meargă la pompele funebre pentru a pregăti înmormântarea. Francis refuză să meargă cu ei. Susţinea faptul că nu vrea să îl lase singur pe fratele său, deoarece se va simți singur, abandonat și nu dorea să se simtă în continuare așa. Însă nu a lăsat nici acest fapt neglijat. I-a rugat pe cei doi părinți să îi cumpere sicriu alb, iar restul să fie ca în povești, căci el asta a fost: un prinţ... mai bine zis un bastard. Legat de costum, Caterina a spus că vrea să rămână o surpriză. Când Henry a întrebat de invitați. Lui Francis i-a picat cerul în cap. Bash nu avea nici un prieten, așa că probabil singurele persoane ce puteau veni erau prietenii apropiați ai părinților și ai fratelui său, în orice caz nu ar fi persoane care să fie acolo pentru faptul că le-ar lipsi vreodată Sebastian.

   - Trezește-te Bash, hai, suntem singuri! spune Francis scuturând corpul lui Sebastian.

     Nimic. Stătea acolo, cu mâinile pe piept şi ochii închiși. Era îmbrăcat în aceleași haine pline de sânge. Numai corpul era curat.

   - Hai Bash, deschide ochii ăia afurisiţi! începuse Francisc să ţipe, ținându-și dinții încleștați. El încă nu realiza că Sebastian e mort. Şocul era prea mare, era încă în peroada crudă de negare...

  - Hai odată Bash, şi îţi promit că nimeni nu se va mai lua de tine... niciodată! Francis încearcă fără de folos să îi facă promisiuni, în speranța că se va trezi, dar degeaba...

  


SebastianUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum